Un grup de lucru din Guvern, bănci, BNR și alte instituții a identificat proiecte verzi ale statului și firmelor de 60 de miliarde de euro în următorii ani, într-o perioadă în care România va trebui să schimbe modul în care produce și consumă energie, arată Florian Neagu, director adjunct al Direcție de stabilitate din BNR. Dacă sunt adoptate mai multe reforme, inclusiv o nouă strategie industrială de aducere a producției de valoare adăugată mare în România, atunci creșterea economică ar putea accelera simțitor. Pe de altă parte, scumpirea certificatelor de poluare cu jumătate față de valoarea curentă ar putea arunca pe pierdere firme care generează aproape jumătate din valoarea adăugată.
Suma de 60 de miliarde de euro o egalează pe cea a investițiilor publice cumulate din ultimii 8 ani, arată Neagu. “Este o oportunitate grozavă și pentru schimbarea structurală a economiei, dacă reușim să implementăm aceste proiecte, dar și pentru dezvoltarea sistemului financiar”, spune Neagu.
Comitetul Național de Supraveghere Macroprudețială, sub autoritatea cărui a realizat un raport grupul de lucru, a emis 16 recomandări, cele mai multe pentru Guvern, dintre care aproape jumătate trebuie puse în practică în acest an.
“Creșterea economică în perioada următoare ar putea fi cu 5,6 puncte procentuale mai mare, efect cumulat, în următorii 5-6 ani. Dacă proiectele sunt implementate din 2024 în loc de 2022, eficiența se reduce cu o treime”, spune Neagu.
Recomandările de reglementare vizează, printre altele, tratamentul preferențial pentru proiectele verzi din punct de vedere al prudenței bancare, garanții și scheme de stat care să favorizeze proiectele cu componentă ecologică, emisiunea de obligațiuni verzi și la nivel suveran.
“Trebuie să facem finanțarea verde cât mai accesibilă”, spune Neagu.
Guvernul ar trebui să vină și cu o nouă strategie industrială care să pună accent pe schimbările climatice și să vină cu soluții pentru relocarea lanțurilor de producție legate de acestea în România. Totodată, ar trebui să promoveze firmele românești care produc bunuri și servicii legate de sectoarele verzi.
“Un scenariu de stres spune că ar putea fi și efecte nefavorabile. E bine ca autoritățile să știe și care sunt efectele într-un scenariu negativ, să aibă timp să ia măsuri”, arată Neagu.
Aproape 40% din valoarea adăugată brută din țară este creată din firme expuse la riscuri provenind din tranziția energetică, acestea deținând jumătate din activele din economie. Dacă taxa ajunge la 75 de euro/tonă, față de circa 50 de euro în prezent, rentabilitatea medie activelor s-ar duce de la +7% la -5%, ceea ce înseamnă o trecere pe pierdere a companiilor din sectoarele care generează intensiv gaze cu efect de seră. "Această cifră de -5% ascunde multe, ascunde perdanți care ar obține o rentabilitate negtivă de aproape 19-20%, dar ar ascunde și câștigători, rentabilitatea urcând spre 9-10%", spune oficialul BNR.
Totodată, gradul de îndatorare ar crește de la 195% la 265% și probabilitatea de nerambursare ar ajunge de la 4,6% la 12% pentru împrumuturile de la bănci – “un scenariu similar crizei din 2008”, adaugă acesta.
Ponderea expunerii băncilor către sectoarele carbon intensive este de 50%, față de media de 60% la nivel european. Expunerea pe sectorul minier este mai mică decât media UE. Pe de altă parte, ponderea activelor verzi e la 3% din portofoliul băncilor, în timp ce la nivel european e la 7-8%. „Băncile noastre finanțează verde în special sectorul imobiliar. Partea de industrie e mai mică”, explică Neagu.
O primă evaluare a unui exercițiu de scenariu de testare la stres indică că sistemul ar putea înregistra o diminuare cu 17% a solvabilității, arată Neagu. “Recomandările sunt de a sprijini lupta cu schimbarea climatică fără a afecta stabilitatea financiară”.
Bunuri noi de capital pentru a schimba producția internă înseamnă în principal importuri de tehnologie, cel puțin până strategia recomandată de atragere a lanțurilor de producție este pusă în practică și are și rezultate.
“Împrumuturile acestea îți pot deteriora atât datoria externă, cât și balanța de plăți. Impactul cumulat până în 2026 al acestor proiecte ar putea deteriora suplimentar deficitul de cont curent cu până la 1,2 puncte procentuale. Am putea spune că e gestionabil, dar pe de altă parte deja deficitul de cont curent în România este printre cele mai mari din regiune. De aceea, pledăm ca politica industrială să încerce o relocare în România a unor lanțuri de producție valorică, pentru a putea produce competitiv acele bunuri și să nu fim nevoiți să le importăm”, arată Neagu.
