Indicatorii României arată bine în acest moment. După ani de austeritate, România are una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică din Uniunea Europeană și îndeplinește condițiile de aderare la zona euro, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Cu toate acestea, stabilitatea financiară și economică a României este amenințată de legea dării în plată și de creșterea deficitului bugetar peste limite sustenabile, a fost avertismentul transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în deschiderea primei zile a conferinței Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR.
“Personal, în 20 de ani, nu am văzut niciodată atâtea pericole la adresa stabilității economice și financiare a României”, a spus Isărescu, referindu-se inclusiv la pericolul ca deficitul bugetar să ajungă la 4% din PIB în 2017, peste limita de 3% impusă de tratatele europene, situație care va duce la creșterea datoriei publice.
Un capitol substanțial al mesajului transmis de guvernatorul BNR a fost proiectul legii dării în plată, ideea prezentată fiind că legislația actuală conține deja mai multe prevederi care permit clienților ce întâmpină probleme financiare să renegocieze contractele de credit, Codul Civil prevăzând inclusiv posibilitatea dării în plată, cu acordul ambelor părți.
În acord cu guvernatorul BNR, prim-ministrul Dacian Cioloș a arătat că Guvernul susține rezolvarea cu înțelepciune a problemelor generate de proiectul legii privind darea în plată și îndeamnă actorii implicați să fie solidari, evitând eventuale beneficii în favoarea unor speculatori și afectarea încrederii în stat din cauza schimbării retroactive a unor reguli.
El a arătat că o astfel de schimbare retroactivă a unor reguli ar putea afecta generațiile tinere care doresc să cumpere o locuință pe baza unui credit bancar.
În același timp, prim-ministrul a anunțat una dintre intențiile Guvernului pentru perioada imediată, și anume profesionalizarea, prin intermediul Ministerului Economiei, a Consiliilor de Administrație ale companiilor de stat, astfel încât acestea să nu mai reprezinte sinecuri pentru un funcționar sau altul, urmând să fie stabilite și mandate mult mai clare pentru managerii de companii, cu mențiunea că există încă multă rezistență în sistem față de aceste schimbări.
CITEȘTE ȘI VIDEO Isărescu: Deficitul va ajunge la aproape 4% în 2017. Avem nevoie de infrastructură În privința cererilor de indexări de pensii și creșteri de salarii pentru bugetari, mesajul lui Cioloș a fost, pe cât de diplomat, pe atât de clar și tranșant: Guvernul cunoaște că există așteptări publice pentru măsuri sociale, dar aceste așteptări trebuie așezate la un nivel rezonabil, pentru păstrarea limitei de deficit bugetar și utilizarea eficientă a banilor, iar propuneri nu pot fi acceptate doar pentru a satisface anumite ambiții, ci bazate doar pe resursele aflate la dispoziție.
El a apreciat însă că elaborarea unei strategii de dezvoltare a României, propusă de Profit.ro, poate părea un demers ambițios și deplasat din partea unui guvern cu un mandat limitat, dar un astfel de document detașat de obligații de partid sau electorale, în lipsa căruia orice decizie guvernamentală este doar una conjucturală, poate fi singurul lucru lăsat moștenire.
Ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk, consideră că autoritățile ar trebui să folosească și să dezvolte rețeaua de școli unde cursurile se predau în limbi străine, explicând că, în contextul globalizării, cunoștiințele de limbi străine reprezintă un avantaj semnificativ.
La rândul său, ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, apreciază că serviciile sunt esențiale pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene, având în vedere că acestea reprezintă doar 50% din PIB național față de 70% la nivel european, el insistând asupra importanței noii legislații privind achzițiile publice pentru o creștere economică sănătoasă.
CITEȘTE ȘI Cioloș, despre Strategia de dezvoltare a României: Poate fi singura moștenire pe care o lăsăm! Un mesaj către autorități a avut și directorul general al Bursei de Valori București, Ludwik Sobolewski, care a precizat că piața românească de capital are nevoie de reluarea listării la bursă a celor mai atractive companii de stat, pentru a depăși actualul statut de piață de frontieră și a avansa la cel superior de piață emergentă.
Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a arătat că la nivelul societății românești persistă confuzii grave care afectează dezvoltarea societății, în timp ce mediul de afaceri are datorii mari față de societate și trebuie să lămurească niște concepte de bază: nu poate, pe deoparte, să ceară un stat minimal, iar pe de altă parte să ceară aceluiași stat să ofere infrastructură, educație și sănătate populației.
România trebuie însă să evite capcana venitului mijlociu, în care cad țările care se relaxează când ajung la un PIB per capita de 10.000 de dolari, a fost unul dintre mesajele transmise.
CITEȘTE ȘI Șeful BCR: Între Hamburg-Istanbul sunt doar 70 km neelectrificați, pe segmentul Craiova-Calafat El a arătat totodată că doar 7% din forța de muncă din agricultura românească are studii agricole, iar sectorul privat, în loc să aștepte soluții de la autorități în această privință, ar trebui să se implice activ și să preia de la stat astfel de școli profesionale, pentru educarea forței de muncă din acest sector.
În replică, președintele executiv al BCR, Sergiu Manea, a spus că și în alte sectoare există această problemă, a pregătirii și formării forței de muncă, dând ca exemplu cererea mare de sudori de înaltă calificare și lipsa instituțiilor de învățământ specializate.
"Problema este, însă, că este mai ușor să aduci agronomi din Franța decât să convingi statul român să dea în folosință mediului privat școli profesionale agricole dezafectate", a punctat Manea.
Întrebarea dacă este bine ca statul să facă deficit bugetar a fost un subiect de dezbatere între președintele CA al Medlife și economistul șef al BNR. Lui Mihai Marcu, președintele CA al MedLife, i se pare ciudat ca România să aibă un deficit mai mic decât țările avansate din Vest, ca Franța și Italia, iar Sergiu Manea, directorul general al BCR, spune că, dacă deficitul ar merge spre investiții, atunci trebuie să ne punem întrebarea dacă nu cumva aduce beneficii mai mari decât dacă nu am face deficit deloc. Pe de altă parte, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, spune că dezvoltarea României nu stă în procentele de deficit, pentru că pe termen lung crește datoria publică, care este scump de finanțat.
Sergiu Manea, șeful celei mai mari bănci locale, a atenționat în același timp că România riscă să piardă poziții strategice, dar și fonduri europene din cauza infrastructurii slab dezvoltate și a administrației neprofesioniste. El a prezentat ca exemplu în acest sens calea ferată Hamburg-Istanbul, care este electrificată pe tot parcursul cu excepția segmentului Craiova-Calafat. Dacă România nu rezolvă rapid problema, această rută comercială foarte importantă va fi deviată prin Balcanii de Vest, a atenționat CEO al BCR.
CITEȘTE ȘI Președintele CIS: Investitorii străini trebuie să dea României o șansă. Fundamentele sunt bune, e mai mult o problemă de imagine Un alt risc major la care România se expune este o posibilă sancțiune din partea Uniunii Europene ca urmare a ineficienței proiectelor construite cu finanțări comunitare. Manea a ridicat și problema agriculturii, care, deși pe anumite segmente performează peste media europeană, funcționează la doar 20-30% din potențial. Aceeași lipsă a infrastructurii constituie principalul impediment.
Marcu a atenționat totodată că banii dați gratuit pentru deschiderea unei afaceri, ca în programul guvernamental SRL-D, nu funcționează și că afacerile deschise sunt, de obicei, coaforuri, spălătorii auto și altele de acest fel, care nu aduc valoare adăugată pentru că resursele sunt folosite ca “venituri de toată ziua”.
În opinia sa, sunt sustenabile soluțiile de tipul “adoptă un sat”, inițiate de Romanian Busines Leader, prin care organizația încearcă să identifice specificul local și să îl folosească într-o întreprindere economică. El a dat ca exemplu agroturismul în localitățile unde există vestigii istorice.
O altă problemă a fost ridicată de Andrei Cionca, președintele CITR Group, companie care se ocupă cu administrarea insolvențelor, el arătând că România are cele mai multe insolvențe din Europa de Est raportat la companiile active. Unul dintre motivele pentru care un număr așa de ridicat de companii iau calea falimentului este pentru că, atunci când au dificultăți financiare, nu primesc lichiditate de la bănci, care, deși ar vrea să crediteze selectiv, sunt oprite de regulamentele BNR.
CITEȘTE ȘI Olteanu, BNR: Politica fiscală a statului mi se pare, hai să nu spun schizofrenică, să spun contradictorie El a făcut apel la Banca Națională să schimbe acest regulament, considerând în același timp că și statul, prin reglementarea rigidă, are un rol neconstructiv în insolvență.
Un studiu al CITR Group, prezentat la conferință, relevă că numărul de companii intrate în insolvență în 2015 s-a redus cu 50% față de anul anterior, însă pierderile acestora sunt mai mari, ca și nivelul de îndatorare.
Numărul companiilor cu impact (cu active de peste 1 milion euro) s-a redus în România la puțin sub 18.000 de societăți, față de cele aproape 20.000 de firme din anul 2012. Dintre acestea, nu mai puțin peste 8.400 de companii au o structură financiară sănătoasă, în timp ce aproape 7.200 de societăți sunt în dificultate, iar alte peste 2.300 de afaceri sunt în stare de insolvență iminentă.
Sub aspectul analizei cantitative, datele centralizate de CITR Group sunt încurajatoare. În anul 2015 au intrat în insolvență peste 10.200 de companii, în scădere cu 50% față de cele aproximativ 20.700 de companii care au urmat aceeași cale în anul 2014 și un număr de aproape trei ori mai mic decât insolvențele deschise în 2013, cu puțin sub 29.600 de astfel de proceduri.
CITEȘTE ȘI Marcu, MedLife: Banii dați gratuit pentru deschiderea unei afaceri, ca în programul SRL-D, nu funcționează Cu toate acestea, România, deși este pe penultimul loc în Europa de Est la numărul de companii actve la mia de locuitori, este pe primul loc la numărul de insolvențe la mia de firme, respectiv 45,4/1.000, față de 41,3/1.000 în Serbia și departe de 29,3/1.000 în Ungaria, 17,6/1.000 în Lituania și 10,9/1.000 în Croația.
La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a ridicat o altă problemă, și anume că, în prezent, există un blocaj mental al societății românești în privința subiectului exploatării resurselor naturale ale țării, blocaj care trebuie depășit, iar societatea trebuie să decidă până unde se poate merge cu riscurile de mediu și cum trebuie împărțite beneficiile exploatării între companii, stat și comunitățile locale.
El arată totodată că Guvernul trebuie să se hotărască ce vrea să stimuleze prin facilități fiscale, mai exact reinvestirea de către antreprenori a profiturilor obținute de firmele lor sau scoaterea acestor câștigurilor din firme sub formă de dividende, deoarece stimularea concomitent a ambelor este imposibilă.
În opinia lui Eric Stab, președintele Consiliului Investitorilor Străini, România are mai degrabă o problemă de percepție în afară, decât una a fundamentelor economice, care sunt bune.
“Investitorii străini trebuie să vină în România. Să dea României o șansă”, adaugă președintele organizației care reunește unele dintre cele mai puternice companii care activează pe piața locală.
CITEȘTE ȘI Andrei Cionca (CITR Group): Mai mult de jumătate din companiile relevante sunt în dificultate sau chiar în insolvență iminentă Potrivit sondajului realizat bianual de către Consiliu referitor la sentimentul investitorilor, evocat la conferință, 70% dintre aceștia spun că infrastructura este de slabă calitate, 70% reclamă lipsa de predictibilitate legislative, iar 90% se plâng de birocrație.
Și Daniela Nemoianu, președinte AmCham, s-a referit la problemele de infrastructură, arătând că Ford are în plan dublarea capacității de producție, dar este sugrumată de blocarea proiectului autostrăzii Craiova-Pitești.
Problema infrastructurii fusese ridicată încă din deschiderea conferinței de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. “După atâția ani nu avem o autostradă care să treacă Carpații, nu avem o centură completă a Bucureștiului, nu am terminat nici cei 16 km care leagă DN 1 (Drumul Național 1) de A1 (Autostrada București-Pitești)”, a afirmat guvernatorul, arătând că investițiile s-ar concentra mai puțin pe zona de Vest și ar trece Carpații dacă infrastructura ar fi dezvoltată.
Relaxarea fiscală a fost un subiect amintit de președintele Consiliului Investitorilor Străini, care a arătat că aceasta este binevenită, dar cel puțin la fel de important este modul în care este aplicată politica fiscală de autorități.
În acest context, Bogdan Belciu, partener servicii de consultanță pentru management, PwC România, a precizat că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este într-un proces de modernizare, dar ar trebui să fie mai multe rezultate, care să fie văzute și mai repede.
"Sunt cozi care ies afară din administrațiile financiare pentru că nu se poate plăti cu cardul", a spus Belciu.
CITEȘTE ȘI Olteanu (BNR): Există un blocaj mental al societății în privința exploatării resurselor naturale Prima zi a conferinței a fost încheiată cu o serie de mesaje din partea ministrului Economiei, vicepremierul Costin Borc, acesta asigurând că Guvernul are printre priorități înființarea unei agenții dedicate pentru promovarea exporturilor și atragerea investițiilor străine, urmând să fie redefinită rețeaua de comerț exterior pe două paliere: un palier de misiune economică și un palier de misiuni comerciale.
O altă măsură anunțată de către vicepremierul Borc a fost că ordinele emise de șefului Fiscului, foarte numeroase și cu impact mare asupra activității contribuabililor, dar pe care aceștia ajung adesea să le cunoască abia după adoptare, ar putea fi publicate, pentru consultare publică și evaluare a impactului asupra IMM, înainte de începerea procesului de avizare avizare.
Ministrul va înainta o propunere în acest sens în Guvern în perioada următoare.
Pe de altă parte, vicepremierul Borc se declară un partizan al unui rol minimal al statului în economie, care să asigure respectarea siguranței personale și garantarea proprietății, și crede că prioritatea pentru stat în acest moment este să investească în infrastructură, educație, sănătate, să ofere o administrație performantă și să reducă disparitățile dintre mediul rural și cel urban.
CITEȘTE ȘI Cionca, CITR Group: Băncile arată disponibilitate pentru a credita companiile în dificultate, dar normele BNR nu o permit Infrastructura, educația, sănătatea și o administrație performantă sunt prioritățile României, spune Borc. Ca domenii, statul ar trebui, astăzi, să stimuleze agricultura, turismul, energia și industria IT&C.
Pe de altă parte, Borc a vorbit și despre mandatul limitat pe care îl are Guvernul Cioloș, învestit în luna noiembrie, după ce Cabinetul Ponta a demisionat ca urmare a protestelor de stradă de după tragedia din Clubul Colectiv, arătând că guvernarea actuală poate doar să propună societății o discuție despre direcția viitoare de dezvoltare a României.
A doua zi a conferinței, de miercuri, va fi la același nivel înalt de interes, urmând să fie deschisă, la ora 10.00, de Anca Dana Dragu, Ministrul Finanțelor Publice.
Ministrul va preceda panelul cu tema "Bănci și Asigurări: Tendințe și strategii în contextul schimbărilor legislative din Europa", care va fi deschis de Bogdan Olteanu, Viceguvernator BNR, și va fi moderat de Eugen Dijmărescu, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.
Panelul va răspunde la întrebările importante din domeniu: Cum se va reconfigura sistemul bancar după introducerea sistemului bail-in, care va împinge investitorii spre a opta mai mult pe modelul anglo-saxon, cu accent pe piața de capital? Care sunt soluțiile pentru menținerea și extinderea rolului băncilor în dezvoltarea economiei? Cum ar putea reconfigura o nouă criză, chiar mai profundă decât cea din 2008, structura modelului bancar?
Răspunsurile vor fi creionate de oameni-cheie ai sectorului bancar: Sergiu Oprescu, Președinte Consiliul Director ARB, Radu Ghețea, Președinte CEC, Cristian Sporiș, Vicepreședinte Corporate Banking Raiffeisen Bank, Gabriel Cretu, Managing Partner& Fondator Adwisers, Bogdan Neacșu, Deputy General Manager Garanti Bank Romania.
Sectorului energetic îi este dedicat, începând cu ora 14:15, un alt panel. Deschis de către Victor Vlad Grigorescu, Ministrul Energiei, acesta își propune să răspundă la întrebările: Stimulează actorii din energie limitarea afacerilor energo-intensive? Se poate investi la prețuri joase pe perioade lungi? Există riscul unor schimbări drastice de paradigme industriale, care ar putea forța industria pe termen nu foarte lung la schimbări dramatice?
Panelul va fi moderat de Radu Dudău, Co-founder &Director Energy Policy Group, și va avea ca speakeri conducerile unor jucători redutabili pe piața de energie: Andreas Matje, Executive Board member, CFO OMV Petrom, Petru Văduva, Director General Transgaz, John L. Knapp, Chairman Romanian Black Sea Titleholders Association, Artur Stratan, Președinte ROPEPCA, Grzegorz Konieczny, CEO România și Vice-Președinte Executiv Fondul Proprietatea și Ileana Sorina Bălțatu, Downstream Executive Director, Deputy CEO Nis Petrol.
Conferința va continua, de la ora 15.30, cu un panel destinat industriei de telecomunicații & tehnologie, deschis de către Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, Marius Bostan. Dezbaterea va urmări să arate în ce măsură reprezintă explozia tehnologică o oportunitate pentru România de a arde etape și dacă mitul resursei umane românești este susținut de realitate în domeniul IT&C .
Moderator va fi Sorin Mîndruțescu, Director General Oracle, iar speakeri vor fi cele mai importante nume în domeniu: Robert Redeleanu, CEO UPC România, Valentin Popoviciu vicepreședinte RCS&RDS, Ovidiu Ghiman, Director Executiv Strategie și Comercial Rezidențial Telekom, Iulian Stanciu, CEO eMAG.
CITEȘTE ȘI E bine sau nu să ai deficit bugetar. Contre între economistul-șef al BNR și șeful MedLife Un Forum overview va fi susținut, de la ora 16.30, de Valentin Lazea, Economist Șef BNR, Ionuț Dumitru, Președintele Consiliului Fiscal, Prof.univ. Bogdan Glăvan, Autor al site-ului Logica Economică, Vlad Topan, Lector ASE & Președinte Institutul Mises România, Mihai Copaciu, Expert principal BNR, Direcția Modelare și Prognoze Macroeconomice, Conf. univ. dr. Radu Cristian Mușetescu.
La conferință vor asista peste 140 de CEO, președinți și directori de companii importante din toate domeniile.
