În Germania, cel mai mare partener al industriei românești, Rinul la cote istorice scăzute ar putea tăia 0,3 puncte procentuale din creșterea economică.
Dunărea este aproape de minimele istorice în privința cotelor și volumului de apă în cazul mai multor țări riverane, precum Ungaria, Serbia, Bulgaria și România, ca urmare a secetei din centrul Europei.
Debitul fluviului la intrarea în România, la Baziaș, a scăzut la 1.450 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 3.900 de metri cubi/secundă pentru luna august. Buletinul hidrologic arată noi scăderi în perioada următoare, până la 1.400 metri cubi/secundă.
Apa mică a afectat parțial transportul pe Dunăre și are efecte și asupra sistemului energetic.
Unul dintre cele două reactoare nucleare de la Cernavodă a fost oprit ca urmare a debitului mic al apei pentru răcire și al doilea reactor este de asemenea în pericol de a fi închis, ceea ce ar pune presiune și mai mare pe sistemul energetic, care acum trebuie oricum să acopere consumul din importuri la orele de vârf.
„Izolat, nivelurile scăzute ale râurilor ar reprezenta probabil un șoc sectorial gestionabil. Ceea ce conferă episodului actual o importanță macroeconomică este momentul în care a avut loc. România a intrat în a doua jumătate a anului 2026 cu o economie stagnantă, în cel mai bun caz, producția industrială în declin prelungit și inflația încă ridicată”, explică Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank România.
Banca olandeză și-a actualizat recent prognoza pentru acest an și vede o scădere de 0,5% a economiei, dar o revenire în 2027. Inflația ar urma să închidă anul de la nivelul curent de circa 10% la 6%, ca urmare a unui efect de bază favorabil.
Principalul efect venit din nivelul scăzut al Dunării este asupra sistemului energetic, arată economistul ING.
Autoritățile au detonat o stâncă pentru a devia mai multă apă către Cernavodă și au, de asemenea, în plan să obtureze debitul prin Brațul Bala.
“Acesta este un răspuns extraordinar, dar nu ar trebui confundat cu o strategie energetică”, arată Tătaru, care subliniază că România a amânat ani la rândul investițiile în infrastructura energetică, atât în generare, cât și în stocare și în creșterea conexiunilor cu țările vecine.
România are un mix relativ echilibrat de producție, din hidro, nuclear, fosil, eolian și solar, dar asta nu înseamnă că are și o diversificare a acoperirii riscurilor, atenționează economistul.
„Seceta scoate la iveală un adevăr și mai inconfortabil. Măsurile de urgență actuale ale României vizează nu doar o vară extremă, ci și decenii în care investițiile esențiale în domeniul energiei au fost amânate, reproiectate sau lăsate în stadiul de planificare”.
Inclusiv lucrările din dreptul Brațului Bala, pentru asigurarea apei la Cernavodă și a unui nivel satisfăcător pentru navigație pe Dunărea Veche au fost amânate an la rândul, problemele în caz de secetă fiind cunoscute, după cum a arătat Profit.ro.
România, Ungaria și Bulgaria au centralele nucleare cele mai vulnerabile la secetă, toate funcționând prin alimentarea cu apă de răcire direct din râu – în toate cazurile din Dunăre, potrivit unei analize Erste.
Ungaria a închis din cauza secetei trei din cele patru reactoare ale centralei de la Paks – unitate care furnizează circa jumătate din producția de energie a Ungariei. De altfel, forintul maghiar s-a depreciat săptămâna trecută ca urmare a îngrijorărilor legate de operațiunile centralei atomice, arată banca austriacă.
„Energia nucleară joacă un rol central în mixul energetic al Europei Centrale și de Est, regiunea deținând una dintre cele mai mari cote de producție de energie electrică nucleară din lume, fiind depășită doar de Franța. Cu toate acestea, în pofida valurilor intense de căldură vara și a scăderii nivelului apelor râurilor, țările din Europa Centrală și de Est se confruntă cu riscuri operaționale foarte diferite, în funcție de modul în care sunt răcite reactoarele lor”, notează Juraj Kotian, analist la Erste.
Slovacia, Cehia, Slovenia, Belgia și Franța (preponderent) utilizează turnuri de răcire cu circuit închis sau sisteme similare, care permit funcționarea și în caz de secetă. Suedia, Finlanda și Franța (parțial) au reactoare răcite cu apă din mare.
Energie mai scumpă
Principalul efect al secetei hidrologice îl vom vedea în prețurile la energia electrică, avertizează Tătaru, în condițiile unei inflații oricum ridicate.
„Din perspectiva macroeconomică, principalul canal de transmisie nu este neapărat o penurie fizică prelungită de energie electrică. Este vorba despre efectul prețului și al încrederii. Atunci când oferta stabilă de energie nucleară scade, exact când căldura împinge cererea mai sus, România trebuie să se bazeze mai mult pe importuri și pe producția internă cu costuri mai mari. Acest lucru adaugă presiune asupra marjelor și amenință o nouă rundă de transfer al costurilor energiei electrice”, consideră Valentin Tătaru.
Uzinele Dacia și Ford își întrerup producția, ca parte a unui program de vară, până pe 19 august, ceea ce scade cererea de electricitate cu 200MW. Deși aceste întreruperi erau programate în avans, rămâne problema că autoritățile n-au alternative pe termen scurt și se bazează pe marile uzine pentru a menține consumul redus, atrage atenția economistul ING.
„Nu ar trebui supraestimată afectarea directă a PIB cauzată de câteva săptămâni de scădere a producției auto. O parte din producția pierdută ar putea fi recuperată mai târziu, iar perioada de vară este în mod normal afectată de lucrări de întreținere și vacanțe. Însă semnalul mai larg este că producătorii mari consumatori de energie sunt rugați să acționeze ca amortizor informal al sistemului energetic într-un moment în care marjele industriale și apetitul pentru investiții sunt deja sub presiune”, susține Tătaru.
Industria scade de trei ani la rând și ar putea încheia un al patrulea pe minus – declinul a fost de peste 3% în ianuarie-mai.
În același timp, în contrast, construcțiile sunt în creștere, cu un avans de 11,3% în primele cinci luni din 2026.
Dunărea își pierde din avantajul de cost, prin scăderea capacității de transport pe barje – unele fiind încărcate la jumătate pentru a putea naviga pe cotele reduse.
„Seceta, în sine, este puțin probabil să schimbe dramatic traiectoria anuală a PIB-ului României. Efectele sale ar putea fi, de asemenea, parțial reversibile dacă nivelurile râurilor se vor reface și producția industrială va fi reprogramată. Cu toate acestea, este un șoc stagflaționist: reduce producția, crescând în același timp costurile energiei electrice, ale transporturilor și, eventual, ale producției alimentare”, adaugă Tătaru.
Economia s-a contractat cu 1,2% anual în primul trimestru din acest an și a stagnat față de trimestrul al patrulea de anul trecut.
Rinul mic ar putea tăia 0,3 puncte procentuale din creșterea economică a Germaniei
Țările de pe Dunăre nu sunt singurele care se confruntă cu ape scăzute ale râurilor. În Germania, Rinul, cel mai important fluviu, a atins minime istorice ale cotelor, aflate la niveluri critice, cu perspective să scadă și mai mult în perioada următoare, fiind preconizate puține precipitații.
Circa 258 de milioane de tone de marfă sunt transportate anual pe Rin, fiind cel mai important coridor logistic din Europa după transportul pe mare. Totodată, Rinul acoperă 80% din transportul fluvial în Germania și 600 de vase trec zilnic granița dintre Olanda și Germania. Coridorul conectează portul Rotterdam cu clusterele industriale Rin-Ruhr, Rin-Main și complexul chimic Ludwigshafen, subliniază o analiză ING Bank.
„Importanța istorică a Rinului arată că nu există o alternativă reală”, notează Carsten Brzeski, șeful analizei macro la ING Bank.
De regulă, apele scădeau mai mult în septembrie-noiembrie, nu în mijlocul verii. O lucrare a Kiel cu privire la efectele secetei din 2018 arată că scăderea transportului pe Rin a tăiat 0,3 pp din creșterea economică a Germaniei.
„Riscul este ridicat ca de data aceasta impactul economic să fie mai mare”, avertizează Brzeski. „Dacă guvernul german nu găsește o sursă sigură care să aducă ploaia, ar trebui să ne pregătim să vedem o repetare a anului 2018, cu un impact negativ de cel puțin 0,3 puncte procentuale asupra creșterii PIB-ului”.
Este un regres major, adaugă economistul, în condițiile în care economia germană a crescut trei trimestre la rând și era preconizată să crească în acest an cu 0,8%, o lovitură care nu stârnește însă temeri de recesiune.
Industria din Germania este cel mai mare client al industriei românești. Revenirea din ultimele luni ale industriei nemțești creștea așteptările că și manufactura românească ar putea ieși din declinul multianual cu o creștere a comenzilor la export.
