Economia Islandei a fost mai performantă decât a altor state europene anul trecut, după ce majoritatea angajaților a trecut la un program de lucru mai scurt, dar și-a păstrat nivelul de salarizare.
În două studii desfășurate între 2015 și 2019, 2.500 de angajații din sectorul public (sau 1% din totalul forței de muncă) au lucrat 35-36 de ore pe săptămână, față de 40 de ore cât era programul obișnuit, iar salariul a fost același. Printre beneficiile identificate, au fost menținerea sau creșterea productivității, mai puține cazuri de epuizare sau stres la locul de muncă și îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată.
Pe baza rezultatelor, sindicatele au negociat și obținut reducerea săptămânii de lucru pentru zeci de mii de oameni. Astfel, între 2020 și 2022, 51% dintre angajații din Islanda au acceptat diverse propuneri de reducere a săptămânii de lucru, cum ar fi mai puține ore pe zi sau mai puține zile pe săptămână, conform datelor prezentate de două think tank-uri, Autonomy Institute din UK și Iceland’s Association for Sustainability and Democracy (ALDA), scrie Bizday.
În cursul anului 2023, statul a înregistrat o creștere economică mai mare decât majoritatea statelor europene (+5%), iar rata șomajului a fost printre cele mai scăzute (3,4%). Spre comparație, între 2016 și 2015, economia islandeză a avut o creștere medie de 2%. În context, Gudmundur Haraldsson, cercetător la ALDA, a declarat: “Cercetarea arată o adevărată poveste de succes: programul mai scurt de lucru s-a generalizat în Islanda, iar economia este mai puternică, luând în considerare unii indicatori”.
Cu toate acestea, FMI prognozează o creștere economică mai lentă anul acesta și în 2025, pe fondul scăderii cererii interne și a scăderii veniturilor din turism.
