Deficitul de cont curent a urcat cu 1,1 miliarde de euro în primele 11 luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, până la 27,1 miliarde de euro. Ca pondere în produsul intern brut, deficitul de cont curent a scăzut de la 8% la circa 7,2%. Evoluția vine în contextul în care deficitul bugetar a scăzut anul trecut cel mai probabil la circa 8% din PIB, față de circa 9,3% în 2024. De regulă, evoluția deficitului extern o urmează pe cea a deficitului fiscal, ambele înregistrând valori foarte ridicate în ultimii ani.
Deficitul din comerțul cu bunuri și servicii a scăzut ușor, cu 1,5%, la 18,4 miliarde de euri. Deficitul din comerțul cu bunuri a scăzut cu 0,9% la 29,4 miliarde de euro, în timp ce excedentul din servicii a urcat cu 0,1% la 11 miliarde de euro.
În servicii, o creștere importantă a excedentului vedem în cazul transporturilor, unde avansul a fost de 1,1 miliarde de euro, la 5,6 miliarde de euro, evoluție ce a contrabalansat practic adâncirea deficitului din turism cu circa 1 miliard de euro la 4,3 miliarde de euro. Și sectorul IT&C și-a majorat excedentul, de la 5,8 miliarde de euro la 6,4 miliarde de euro.
Balanța veniturilor primare și-a adâncit deficitul cu peste 1 miliard de euro, la 8,9 miliarde de euro.
Plățile nete de dobânzi pentru investițiile de portofoliu, adică pentru datoria publică, au urcat de la 3,3 miliarde de euro la 4,1 miliarde de euro.
Sumele din profiturile nete datorate acționarilor străini au crescut ușor, cu 0,2 miliarde de euro, la 10,8 miliarde de euro, în timp ce veniturile din investițiile capitalului românesc în străinătate au scăzut cu mai bine de 0,3 miliarde de euro la 169 de milioane de euro.
Aceste sume s-au întors într-o anumită măsură prin reinvestirea profiturilor, care a urcat de la 3,2 miliarde de euro la 3,5 miliarde de euro, astfel că ieșirile nete din dividende au urcat de la 6,9 miliarde de euro la 7,2 miliarde de euro
Participațiile de capital, excluzând reînvestirea profiturilor, au urcat de la 0,3 miliarde de euro la 1 miliard de euro.
Fluxul investițiilor străine directe a urcat de la 5,4 miliarde de euro la 7,6 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după 2022 – cu o pondere în PIB de 2%, mai redusă decât nivelurile de 3,5-3,7% atinse în 2021 și 2022, similar însă nivelului din 2023.
Balanța veniturilor secundare a înregistrat o scădere de excedent de la 488 la 149 de milioane de euro.
Contul de capital, care include fondurile europene destinate investițiilor pe termen lung, a primit o infuzie de 6,2 miliarde de euro în ianuarie-noiembrie 2025, față de 3,8 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, sume reprezentate în special de intrările administrației publice.
Analiștii băncilor estimează că intrările de fonduri europene ar putea atinge un nivel record în acest an, având în vedere sumele disponibile din PNRR, program care intră pe final, și cele din fondurile de coeziune.
Contul curent a mai fost finanțat prin emisiuni de titluri de natura datoriei, achiziționate de străini, în valoare de 13,2 miliarde de euro, față de 12 miliarde de euro în primele 11 luni din 2024, și de împrumuturi de 5,7 miliarde de euro, în creștere de la 2 miliarde de euro.
Acoperirea contului curent cu investiții străine directe a urcat de la 21% la 28%.
