Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85%, la 5,95 miliarde de euro, în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze într-un ritm accelerat în mai, cu o adâncire a deficitului de cont curent de la 4,7 miliarde de euro în aprilie la 5,95 de miliarde de euro, față de 3,2 miliarde de euro în ianuarie-mai 2020. Chiar dacă datele sunt influențate de pandemie în comparația cu anul trecut, nici față de ianuarie-mai 2019 nu sunt mai bune, având în vedere că atunci deficitul era de 3,4 miliarde de euro.
Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,13 miliarde de euro decât anul trecut la 8,7 miliarde de euro, pe fondul unei reveniri mai rapide a importurilor față de exporturi.
Balanța serviciilor, care a reprezentat în ultimii ani un factor de echilibrare, a înregistrat un excedent mai mic cu 72 de milioane de euro decât anul trecut la 3,55 miliarde de euro. Se remarcă o scădere a excedentului din lohn cu 60 de milioane de euro, o creștere a excedentului din transporturi cu 144 de milioane de euro la 1,7 miliarde de euro, în timp ce deficitul din turism s-a adâncit cu 48 de milioane de euro la 744 de milioane de euro, cu volume însă în continuare mici de intrări și ieșiri.
Categoria alte servicii a înregistrat un excedent mai mic cu aproape 200 de milioane de euro la 1,7 miliarde de euro, mai ales pe fondul scăderii excedentului din servicii de IT&C.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a trecut de la un excedent de 109 milioane de euro în mai anul trecut, la un deficit de 1,1 miliarde de euro. Intrările de valută din salarii au crescut pe net cu circa 300 de milioane de euro până la 1,44 miliarde de euro, însă evoluția nu a putut compensa ieșirea netă de 3,5 miliarde de euro din dividende (față de 2,2 miliarde de euro anul trecut). Și investițiile de portofoliu au dezechilibrat contul de venituri primare, cu un deficit net de la 440 de milioane de euro anul trecut la 671 de milioane de euro în acest an, în condițiile creșterii datoriei publice externe.
Excedentul balanței de venituri secundare a scăzut de la 636 de milioane de euro în mai anul trecut la 349 de milioane de euro. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. Administrația publică și-a adâncit deficitul de la 31 la 492 milioane de euro.
Investițiile străine directe, care reprezintă o sursă de finanțare a deficitului extern care nu generează cheltuieli de la buget, au continuat să revină după ce anul trecut au fost puternic lovite de efectul pandemiei și au crescut de la 758 de milioane de euro în ianuarie-mai 2020 la 2,43 miliarde de euro în ianuarie-mai anul curent (2,34 miliarde de euro participații la capital și 92 de milioane de euro credite intragrup). În aceeași perioadă din 2019 investițiile străine erau de 1,5 miliarde de euro.
Datoria externă a crescut cu circa un miliard de euro față de sfârșitul anului trecut la aproape 127 de miliarde de euro, mai ales pe fondul creșterii datoriei pe termen scurt. Datoria publică reprezintă circa 57,8 miliarde de euro. În iulie s-au adăugat noi sume aici, după ce executivul a împrumutat 3,5 miliarde de euro din piețele externe.
