Erste face un bilanț al principalelor evenimente din regiune în 2026. Sunt așteptate modificări de rating, creșteri ale producției, scăderi de dobânzi, dar și o luptă politică strânsă în Ungaria.
România – inflația scade, BNR taie dobânzile
Prevede o inflație de 9,7% în acest an și o inflație de bază de 8,4%. Creșterea inflație de sub 5% în primăvară a fost determinată în principal de șocurile de pe partea ofertei, care au adăugat 4,4 puncte procentuale la rata inflației anuale, relevă prognoza analizată de Profit.ro.
„Actualul val de inflație a fost determinat în principal de ofertă, după eliminarea plafonării prețului energiei electrice în iulie și creșterile impozitelor indirecte din august”, notează economiștii băncii austriece.
Totuși, chiar și fără aceste șocuri, inflația ar fi fost peste intervalul țintă al BNR de 1,5-3,5%, ceea ce arată presiuni inflaționiste din economie.
Pentru 2026 însă se așteaptă la o dezinflației accentuată din a doua parte a anului, pe fondul unui efect de bază, după ce creșterea prețurilor la electricitate și creșterile TVA și ale accizelor vor ieși din baza statistică.
Astfel, la finele lui 2026, inflația ar urma să scadă la 3,7%, în timp ce inflația de bază va fi un pic mai ridicată, la 3,8%.
„Principalii factori de risc pentru perspectivele inflației din 2026 sunt eliminarea plafonării prețului gazelor naturale și expirarea plafonării adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază, ambele programate pentru sfârșitul lunii martie”, notează analiștii.
Se amintește de sugestiile guvernatorului BNR de la conferința de presă din noiembrie potrivit cărora, având în vedere incertitudinile legate de inflație, reducerile de rate ar putea fi discutate la sfârșitul primăverii/începutul verii anului 2026.
Banca se așteaptă ca BNR să reia reducerile de rate în mai 2026 și ca pe parcursul întregului an viitor rata cheie să scadă cu 1,25 puncte procentuale, de la 6,5% la 5,25%.
„Poziția fiscală restrictivă, încrederea scăzută a consumatorilor și creșterea negativă a salariilor reale vor susține probabil reducerile de rate la începutul anului”, arată Erste.
Nu exclude o scădere rapidă a dobânzilor – concentrată la începutul ciclului, având în vedere că fereastra de oportunitate din perspectivă externă se va restrânge probabil până la jumătatea anului, piața prevăzând o relaxare suplimentară de doar 50 de puncte de bază din partea Rezervei Federale a SUA, în timp ce Banca Centrală Europeană este așteptată să păstreze dobânzile pe parcursul anului viitor.
Ungaria are alegeri strânse după multă vreme
Noul partid Tisza a reușit să câștige susținătorii și alegătorii majorității partidelor de opoziție. Sondajele de opinie de la finele lunii noiembrie clasează partidul condus de Peter Magyar la 47% din intențiile de vot, față de 37% pentru partidul de guvernare Fidesz al premierului Viktor Orban.
„Cu toate acestea, cifrele din sondaje nu se traduc direct în locuri parlamentare. Motivul este că structura sistemului electoral din Ungaria distorsionează reprezentarea proporțională. Acest lucru poate influența semnificativ rezultatele alegerilor, ceea ce este practic imposibil de prezis pe baza rezultatelor exclusive ale sondajelor”, arată Erste.
Forintul a fost cea mai puternică monedă din regiune în acest an, câștigând circa 6% față de euro. Erste anticipează că acesta va rămâne relativ puternic în 2026, în contextul dobânzilor ridicate ale băncii centrale – situate la 6,5% pe an, același nivel ca în cazul BNR. Un forint mai puternic, deși ajută inflația, scade competitivitatea economiei.
Mai notează că riscurile fiscale s-au intensificat în perioada pre-electorală, ceea ce a făcut ca randamentele titlurilor de stat și prima de risc să crească. De altfel, dobânzile la 10 ani pentru titlurile Ungariei le-au depășit în ultima perioadă pe cele ale României.
„Dacă se înregistrează progrese în deblocarea fondurilor UE în 2026, prima de risc ridicată pentru obligațiunile maghiare ar putea scădea. De asemenea, ne așteptăm la un proces lent și gradual de consolidare fiscală care va începe anul viitor, oferind un sprijin suplimentar pentru piața internă de obligațiuni. Cu toate acestea, scăderile bruște ale randamentelor par puțin probabile, având în vedere creșterea randamentelor obligațiunilor majore și incertitudinea persistentă privind inflația”, adaugă Erste.
Polonia ar putea fi retrogradată?
Polonia a avut parte de 15 ani de stabilitate a ratingului suveran, la nivelul de A sau A- de la cele trei mari agenții de rating. Recent, Fitch și Moody’s au tăiat perspectiva de la stabilă la negativă, ceea ce a crescut șansele unei retrogradări.
Deficitul bugetar este prognozat în jurul a 7% din PIB în 2025 și 2026 și ar urma să scadă doar ușor, la 6% din PIB, în 2026. În același timp, datoria publică a depășit 60% din PIB și ar putea ajunge la aproape 70% din PIB în 2027.
Ca răspuns, guvernul polonez anunțat creșterea impozitului pe venit în sectorul bancar, care ar urma să aducă 20 de miliarde de zloți în plus la buget în următorul deceniu, și sunt anticipate și creșteri de accize.
„Cu toate acestea, avem îngrijorări că aceste măsuri fiscale s-ar putea dovedi insuficiente pentru a satisface cerințele agențiilor de rating pe termen lung”, arată Erste.
În comparație cu grupul de țări similare, deficitul bugetar al Poloniei este mult mai ridicat (media este în jur de 2-3% din PIB). De asemenea, datoria publică este mai ridicată ca pondere în PIB, dacă din analiză este exclusă poziția Japoniei.
„În cele din urmă, principalul argument împotriva unei retrogradări este creșterea economică, pe care toate cele trei agenții au menționat-o recent ca fiind pozitivă din punct de vedere al creditului”, este arătat.
Banca consideră că o retrogradare a ratingului în 2026 nu este un scenariu de bază, în condițiile în care creșterea PIB și intrările de fonduri europene vor contrabalansa îngrijorările generate de deficitele bugetare ridicate.
„Totuși, în cazul în care anul viitor va avea loc o surpriză negativă privind creșterea, finanțele publice se vor deteriora mai rapid, făcând iminentă o retrogradare. Alternativ, agențiile ar putea da dovadă de răbdare până în 2026, optând să reevalueze ratingul de credit abia după alegerile din 2027, odată cu dezvăluirea strategiei de consolidare a noului guvern”, se mai afirmă.
Amintim că agențiile de rating au avut o atitudine mai pasivă și în cazul României, alegând să aștepte formarea unui nou guvern și un nou calendar de consolidarea fiscală, chiar dacă deficitele bugetare au fost ridicate în ultimii ani și creșterea economică foarte anemică.
Croația intră în OCDE și completează procesul de integrare
Deși a intrat în Uniunea Europeană abia la 1 iulie 2013, la șase ani după România, Croația a intrat în zona euro și în spațiul Schengen în 2023, iar în 2026 va intra și în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, Croația mai face parte din NATO, și Pactul Fiscal, Uniunea Bancară, Parchetul European și Next-Generation UE, fiind printre țările complet integrate, alături de Slovacia, Slovenia și țările baltice.
„Pe lângă o creștere puternică a PIB și o traiectorie fiscală solidă din ultimii ani, progresul integrării, în special adoptarea monedei euro, a recompensat Croația atât în ceea ce privește profilul său de rating, cât și evoluția spread-ului”, arată Erste.
În doar doi ani și jumătate, diferența de dobândă la titlurile pe 10 ani față de Germania s-a redus de la 140 de puncte de bază la sub 30 de puncte de bază.
Cehia mizează pe energia nucleară
Cehia a semnat în acest an pentru construcția a două noi reactoare nucleare la centrala Dukovani, de 976 MW fiecare, ce ar urma să intre în funcțiune în 2036 și 2037.
Prin această investiție, care va fi finanțată prin împrumuturi de stat de până la 30 de miliarde de euro, Cehia își propune să înlocuiască mare parte din producția de energie bazată pe cărbune, care în acest moment reprezintă aproape 36% din producție, în timp ce nuclearul este de 40%.
Pentru 2026, Cehia va cheltui 0,2% din PIB pentru susținerea producției de energie din surse regenerabile, notează Erste.
În regiune, Cehia are cele mai mari costuri cu energia electrică pentru populație.
Slovacia începe producția de baterii pentru vehicule electrice
O societate mixtă între Gotion HighTech și startup-ul slovac InoBat (GIB EnergyX) a început oficial construcția unei noi uzine la Šurani. Instalația are o capacitate inițială de 20 GWh, creând 1.300 de locuri de muncă, testele de producție fiind preconizate pentru 2026, în timp ce producția comercială ar trebui să înceapă în 2027.
„Lansarea producției de baterii marchează o etapă importantă pentru un segment cheie al economiei slovace - industria auto, care reprezintă în prezent până la 13% din PIB și este legată de mai mult de o zecime din totalul locurilor de muncă”, arată analiștii.
Producătorii auto se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării și producției (inclusiv un atac cibernetic asupra JGL), cerere slabă și impactul tarifelor americane.
Astfel, se estimează o producție în acest an sub estimările de 1,15 milioane de unități preconizată de asociația producătorilor. În 2027 este însă anticipat un avans mai mare al numărului de unități, după ce va începe construcția de mașini și Volovo, cel de-al cincilea producător.
Slovenia ar putea beneficia de o creștere a ratingului
Fitch și S&P au crescut cu o treaptă ratingul Sloveniei în 2025 - S&P revenind la nivelul de acum 15 ani.
Erste notează cursul relativ diligent al politicii fiscale, dar și că dinamica PIB a fost relativ dezamăgitoare în acest an.
S&P cotează Slovenia la AA, Fitch la A+ și Moody's la echivalentul a A-.
„Evident, în urma crizei bancare din ultimul deceniu, Moody's a adoptat o abordare mai conservatoare, deviind semnificativ de la celelalte două agenții. Cu toate acestea, având în vedere acum discrepanța de 2 și, respectiv, 4 trepte față de Fitch și S&P, considerăm că Moody's este foarte probabil să acționeze în 2026”, este arătat.
Pentru costurile de împrumut ale Sloveniei nu sunt așteptate însă mari beneficii dintr-o creștere a ratingului de către Moody's, având în vedere că spread-ul este relativ strâns.
Serbia, probleme cu sancțiunile NIS
Sancțiunile americane instituite recent asupra NIS, subsidiară a Gazprom, au mare efect asupra Serbiei, care trebuie să găsească o soluție ca grupul de energie să continue activitatea.
„Sancțiunile împotriva NIS prezintă un risc sistemic pentru stabilitatea energetică, sistemul financiar și sustenabilitatea macroeconomică a Serbiei”, arată analiștii.
NIS contribuie cu 2 miliarde de euro pe an la buget, circa 6% din total, are 80% din piață și 13.000 de angajați.
Pentru consumatori, sancțiunile înseamnă o posibilă creștere a prețurilor, având în vedere că s-ar trece la o piață complet dominată de importuri, în timp ce plățile în cele 400 de benzinării NIS s-ar face doar cash sau doar cu anumite carduri bancare.
„Sancțiunile amenință pierderea locurilor de muncă, reducerea producției și a creșterii economice, stabilitatea energetică și creșterea inflației în Serbia”, notează Erste.
Sunt în discuție mai multe opțiuni pentru dezlegarea situației. Fie statul va prelua NIS de la ruși, plătind prețul piețe, fie o altă companie va achiziționa NIS și va continua operațiunile, arată Erste, care notează interesul companiei de stat ADNOC din Abu Dhabi pentru participațiile rusești.
