"Într-o singură sesiune, marți, indicele S&P 500 a șters toate câștigurile din acest an, pentru a reveni ușor în zona verde miercuri și joi, după discursul lui Trump și știrile ulterioare venite de la Davos privind potențialul acord-cadru legat de Groenlanda. Spre deosebire de bursa americană, aurul a crescut cu aproape 15% de la începutul anului, atingând noi maxime istorice, dar adevăratul câștigător pare să fie argintul, care a câștigat peste 38% în aceeași perioadă. Aceste mișcări nu sunt determinate doar de instabilitatea globală, ci și de unele schimbări structurale. Evoluția prețului aurului nu este cauzată doar de frică: este vorba și de o schimbare a regimului de investiții", a explicat analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
În opinia acestuia, creșterea aurului la niveluri record reflectă o lume în care investitorii pun la îndoială fiabilitatea ancorelor tradiționale, cum ar fi obligațiunile de stat și monedele tradiționale.
"Ceea ce face această mișcare diferită, este cine cumpără. Băncile centrale continuă să adauge aur la rezerve (mai multe achiziții provenind acum din Polonia și Bolivia), diversificându-se față de dolarul american, în timp ce investitorii văd din ce în ce mai mult aurul ca pe o asigurare a portofoliului, mai degrabă decât ca pe o reducere a riscului pe termen scurt. Recent, Goldman Sachs a revizuit estimarea privind prețul aurului la sfârșitul anului 2026, în creștere la 5.400 dolari pe uncie, invocând achizițiile mai puternice decât previziunile anterioare derulate de băncile centrale, precum și cererea susținută din partea investitorilor. În același timp, dinamica descendentă a dolarului și corelațiile crescânde între acțiuni și obligațiuni înseamnă că aurul îndeplinește din nou rolul pe care îl aveau obligațiunile", a adăugat Maioreanu.
Spre deosebire de aur, argintul nu se află exclusiv în seifurile băncilor centrale. Este pe jumătate activ de refugiu și pe jumătate materie primă industrială indispensabilă. Se regăsește în panourile solare, vehiculele electrice și centrele de date.
"Acest lucru îl face extrem de sensibil la blocaje și nemilos atunci când cererea financiară și cea industrială se suprapun. În ultimele săptămâni, prețul metalului a intrat într-o dinamică parabolică evidentă. Explicația pentru această creștere susținută ar putea veni din intersecția a trei crize simultane care se alimentează reciproc: o criză fizică, una monetară și una logistică. Având în vedere că China restricționează exporturile de minerale strategice de la 1 ianuarie și că cererea de tehnologie 'verde' erodează stocurile (cu un deficit estimat de 215 milioane de uncii), industria se află cu spatele la zid. Trebuie să cumpere la orice preț pentru a menține liniile de producție în funcțiune", susține analistul.
Cu datoria publică a SUA explodând la 38 de trilioane de dolari, inflația persistentă, incertitudinile geopolitice și aurul ce depășește bariera de 4.900 de dolari pe uncie, capitalul caută disperat protecție. În acest scenariu, argintul nu mai este doar o marfă fungibilă, ci devine opțiunea "cu efect de levier" pentru aur, atrăgând fluxuri speculative care pot amplifica fiecare mișcare.
'Protecționismul administrației Trump a transformat bunurile și mărfurile fungibile în active de securitate națională. Confirmarea a venit din partea unui document al Departamentului Comerțului, care a catalogat importurile ca fiind un risc pentru securitatea națională. Acest lucru a creat o anomalie istorică: stocurile de argint sunt acumulate în SUA în așteptarea unor prețuri mai mari, în timp ce în restul lumii se află la niveluri scăzute", mai spune Bogdan Maioreanu.
Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 52% dintre investitorii individuali globali și 61% dintre cei români se așteaptă ca prețurile aurului să continue să crească în acest an. În acest context, investitorii ar putea lua în considerare rolul reînnoit al aurului ca factor de diversificare pe termen lung în portofoliile construite pentru un context global mai puțin stabil.
În ceea ce privește argintul, investitorii încearcă să înțeleagă un sistem care caută un nou echilibru între constrângerile fizice și devalorizarea monetară. Dar, dincolo de oportunități și amenințări, în 2026, argintul nu mai este doar o marfă fungibilă. Se pare că a devenit cel mai precis barometru al riscurilor sistemice globale, având în vedere complexitatea geopoliticii în lumea de astăzi, se arată în analiză.
