România are nevoie de o viziune economică sănătoasă pe termen lung, cu o creștere economică de calitate, nu numai cantitativă, iar avansul consumului trebuie să fie bazat pe progrese durabile în ceea ce privește productivitatea, în timp ce guvernul trebuie să fie atent la deficitul structural și la cosolidarea fiscală, care a fost inversată recent, a atras atenția consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, care a punctat că deficitul bugetar pare să aibă cele mai mari abateri în următorii doi ani.
“Contextul actual este unul cum nu se poate mai potrivit pentru a discuta imperativul României de a se așeza pe un trend de creștere economică sustenabilă, pe de o parte pentru că avem un govern technocrat, care trebuie să filtreze deciziile publice prin prisma principiilor economice, pe de altă parte pentru că suntem într-un context economic care necesită un soi de nou început în materie de politică și strategie economică”, a afirmat Marinescu marți la conferința “Politici economice pentru o creștere sustenabilă”, organizată de Ministerul Finanțelor, scrie News.ro.
El a arătat că un nou model de dezvoltare economică trebuie să integreze mai multe aspecte, printre care problema creșterii economice nesustenabile și a iresponsabilității financiare.
Astfel, trebuie abandonată iluzia că prosperitatea economică poate fi construită pe deficite, pe datorie publică, pe stimularea artificială a consumului, care înseamnă, de fapt, orientare pe termen scurt.
De asemenea, să se renunțe la iluzia că politicile fiscal-monetare pot ține locul la nesfârșit reformelor reale, structurale, dar și la iluzia că prosperitatea, odată obținută, nu se va mai pierde.
Consilierul prezidențial a punctat că, pentru a fi sustenabilă, creșterea consumului trebuie să se bazeze pe progrese durabile în planul productivității și al venitului, atrăgând atenția că autoritățile nu trebuie să se mulțumească cu latura cantitativă a creșterii economice, ci să acorde o atenție mai mare la nivel calitativ, respectiv ajustărilor structurale care să aducă o îmbunătățire a productivității și o creștere durabilă.
CITEȘTE ȘI Turiștii de care se tem hotelierii de la mare “Consolidarea fiscală din perioada post-criză a fost recent reversată, în condițiile în care soldul bugetar a înregistrat, din păcate, o deviație semnificativă. În 2016, deficitul este foarte aproape de limita de 3%. Perpetuarea acestui trend în raport cu dinamica actuală a creșterii economică ar indica însă o evoluție prociclică, care ar putea fragiliza bugetul, dar și economia în eventualitatea unei noi crize”, a semnalat Marinescu.
El a transmis că, fără o voință politică și guvernamentală, consolidarea fiscală nu poate rezista peste ciclurile electorale, arătând că nici măcar în raport cu Troica nu a fost suficient pentru a preveni această deviație fiscală.
În perioada 2015-2017, abaterea deficitului bugetar din România pare a fi una dintre cele mai consistente, ajungând la 3,4% în 2017, astfel că există riscuri și vulnerabilități pentru cadrul fiscal-bugetar, chiar dacă România se împrumută la o rată a dobânzilor aflată la minimul ultimilor ani.
“Nu trebuie să uităm lecțiile crizei recente, nu trebuie să neglijăm ceea ce semnifică demficitul bugetar pentru calitatea guvernanței economice. Practic, deficitele sunt un soi de note de plată prin care guvernele transferă în viitor costul real al beneficiilor prezente”, a subliniat Marinescu.
Consilierul prezidențial a mai arătat că, în contextul actual, în care creșterea economică este impulsionată de avansul consumului, pe fondul reducerii TVA, este esențială revigorarea investițiilor.
Deși se înregistrează o revenire a investițiilor în sectorul privat, se adâncește “penuria” investițiilor publice, astfel că se impune cu prioritate îmbunătățirea capacității administrative a statului, a autorităților. Aceasta este esențială în special pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură, “situație care pare încă călcâiul lui Ahile pentru sectorul public din România”.
În următorii ani, este foarte importantă competitivitatea externă a României, potrivit lui Marinescu, care a punctat că exporturile depășesc 40% din PIB în prezent, ceea ce înseamnă situarea la media europeană, însă ritmul de creștere a exporturilor s-a înjumătățit.
Pe de altă parte, avansul importurilor a accelerat, fiind dublu față de ritmul exporturilor, ceea ce ar putea adânci presiunile pe deficitul comercial.
CITEȘTE ȘI Echipa de fotbal Rapid București a intrat în faliment “Doresc să insist pe ideea de responsabilitate economică. România are nevoie de o viziune economică sănătoasă, pe termen lung, dublată de responsabilitatea decidenților de politici economice”, a mai spus Marinescu.
El a menționat că trebuie consolidată încrederea în instituțiile și politice economice, care trebuie gândite dincolo de orizontul ciclurilor electorale.
Un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea durabilă a României ar fi ieșirea definitivă din capcana politicilor prociclice, cel puțin să nu se mai înregistreze deficite mari în perioade de boom economic, așa cum s-a întâmplat în perioada pre-criză.
“Decidenții statali trebuie să gândească pe termen lung si să facă pe termen scurt ceea ce este corect să se întâmple pe termen lung. Avem nevoie în acest sens de o guvernare realistă”, a mai atras atenția consilierul prezidențial.
Marinescu a spus că trebuie pus accentul pe reforme structurale consistente, pe transparență și simplificare fiscală, reducerea corupției și decuplarea legăturilor politice de la banul public, reducerea birocrației.
“O economie sănătoasă trebuie să prospere în sens calitativ, prin productivitate și competitivitate, poate numai de aici va veni prosperitatea durabilă”, a conchis Marinescu.
