România va evita recesiunea tehnică și va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agențiile de rating, Comisia Europeană CE), Fondul Monetar Internațional (FMI) și instituții bancare, datorită răspunsului prompt și eficient al politicilor economice, susține ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.
"Toate economiile au fost lovite puternic de această criză. Toate țările au răspuns prin creșterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătați cu banul public, dar și pentru că venim după o perioadă de dezmăț și furt al banului public în guvernarea socialistă. Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero, pentru că știu foarte bine că acum dobânda reală zero sau negativă stimulează creșterea economică pe termen mediu și lung. Toate țările vor avea o contracție economică în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică. România vă evita recesiunea tehnică și va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările publice făcute agențiile de rating, CE, FMI, instituții bancare etc., datorită răspunsului prompt și eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracție a economiei în 2020 ceea ce înseamnă venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar dacă similare cu cele din anul precedent", a scris sâmbătă, pe Facebook, Florin Cîțu.
Acesta precizează că România va avea o revenire economică din trimestrul III, în V, un scenariu de bază cu care lucrează și Banca Națională a României (BNR), iar acest lucru înseamnă creștere economică în 2021.
Șeful de la Finanțe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condițiile în care șocul suferit de toate economiile este dublu. "O criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică. Toate țările, fără excepție, sunt afectate de cele două crize. Revenirea depinde foarte mult de modul în care guvernele, în special mix-ul de politica monetară și fiscală, răspund la această criză. Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecție de lichidități în economie atât prin politica fiscală cât și prin politica monetară. Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea țărilor acest lucru a însemnat o creștere a cheltuielilor bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînțeles că peste tot au scăzut și veniturile semnificativ", a explicat Cîțu.
Pe partea de politică monetară, ministrul Finanțelor menționează că băncile centrale au intervenit și au injectat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.
"În medie, în UE, răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din două motive. În primul rând politica fiscală avea spațiu de manevră. În UE, deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea țărilor erau deja reduse și politica monetară nu avea prea multă forță. Totuși majoritatea țărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero și au intervenit pe piață secundară pentru a cumpără obligațiuni și a scădea și mai mult dobânzile.
În al doilea rând, politica fiscală acționează imediat, pe termen scurt, și are rolul de a atenua din șocul pe care îl resimte fiecare țară, iar politica monetară acționează pe termen mediu și lung și are rolul de a asigura creșterea economică în perioada următoare. Băncile centrale știu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creșterea economica viitoare și de aceea au reacționat peste tot și dobânzile de politica monetară au scăzut imediat aproape de zero", scrie ministrul Finanțelor pe pagina sa de socializare.
