Cea mai recentă rundă de taxe comerciale ale SUA va diminua și mai mult vigoarea unei economii mondiale care abia și-a revenit din creșterea inflației post-pandemice, o economie îngreunată de datorii record și neliniștită de conflictele geopolitice, comentează Reuters.
În funcție de modul în care președintele Donald Trump și liderii altor țări vor acționa acum, ar putea fi vorba de un punct de cotitură pentru un sistem globalizat care, până acum, a luat de bună forța și fiabilitatea Americii, cea mai mare componentă a sa. Dar în lunile următoare vor prevala pur și simplu efectele de creștere a prețurilor - și, prin urmare, de diminuare a cererii - după ce noile taxe vor fi aplicate la mii de bunuri cumpărate și vândute de consumatori și companii de pe întreaga planetă, scrie News.ro.
„O văd ca pe o derivă a economiei americane și globale către performanțe mai slabe, mai multă incertitudine și, posibil, îndreptându-ne către ceea ce am putea numi o recesiune globală”, a declarat Antonio Fatas, macroeconomist la școala de afaceri INSEAD din Franța. „Ne îndreptăm către o lume care este mai rea pentru toți, deoarece este mai ineficientă”, a comentat Fatas, care a fost consultant pentru Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
Vorbind miercuri în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, Trump a anunțat că va impune un tarif de bază de 10% pentru toate importurile și a prezentat un tabel care arată taxe mai mari pentru unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai țării, inclusiv 34% pentru China și 20% pentru Uniunea Europeană.
Un tarif de 25% pentru automobile și piese auto fusese deja confirmat anterior.
Trump a declarat că tarifele vor readuce în Statele Unite capacități de producție vitale din punct de vedere strategic.
Având în vedere că producția globală deja crește la niveluri sub așteptări, statisticienii se vor grăbi să calculeze impactul acestei măsuri - o sarcină deloc ușoară, având în vedere că Trump a sugerat în trecut că aceasta ar putea fi doar manevra de deschidere a unor negocieri cu rezultate incerte.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat săptămâna aceasta, în cadrul unui eveniment Reuters, că deocamdată nu vede o recesiune globală. Ea a adăugat că Fondul se așteaptă ca, în scurt timp, să facă o mică „corecție” în jos a prognozei sale pentru 2025, de creștere globală de 3,3%.
Dar impactul asupra economiilor naționale va fi foarte divergent, având în vedere spectrul de tarife care variază de la 10 % pentru Marea Britanie la 49 % pentru Cambodgia.
Dacă rezultatul este un război comercial mai amplu, acesta ar avea repercusiuni și mai mari pentru producători precum China, care ar fi nevoiți să caute noi piețe în fața unei cereri scăzute din partea consumatorilor din întreaga lume.
Iar dacă tarifele vor împinge înseși SUA spre recesiune, acest lucru va afecta puternic țările în curs de dezvoltare ale căror destine sunt strâns legate de cele ale celei mai mari economii a lumii.
O „LUME INVERSATĂ”
„Ceea ce se întâmplă în Statele Unite nu rămâne în Statele Unite”, a declarat Barry Eichengreen, profesor de economie și științe politice la Universitatea din California, Berkeley. „Economia este prea mare și prea conectată la restul lumii prin intermediul comerțului și al fluxurilor de capital pentru ca restul lumii să nu fie afectat”, a punctat Eichengreen.
Efectele în lanț pentru factorii de decizie politică din băncile centrale și guverne sunt, de asemenea, potențial mari.
O destrămare a lanțurilor de aprovizionare care, timp de ani de zile, au ținut sub control prețurile pentru miliarde de consumatori ar putea duce la o lume în care inflația tinde să fie mai „fierbinte” decât nivelul de 2 % pe care bancherii centrali îl consideră în prezent un obiectiv ușor de gestionat.
Iar economiile cu o creștere mai slabă a producției ar face ca guvernele să se străduiască și mai mult să plătească datoria mondială record de 318.000 de miliarde de dolari și să găsească bani pentru prioritățile bugetare, de la cheltuielile pentru apărare la măsurile climatice și asistență socială.
Și dacă tarifele nu vor duce la îndeplinirea obiectivului declarat de Trump de a încuraja întreprinderile să investească în producția internă din SUA, având în vedere deficitul de forță de muncă internă cu care se confruntă deja o țară aproape de ocuparea deplină a forței sale de muncă?
Unii îl văd pe Trump căutând alte modalități de a elimina deficitul comercial global al SUA care îl enervează atât de mult - de exemplu, cerând altora să participe la o reechilibrare a cursurilor de schimb valutar în avantajul exportatorilor americani.
„Vom continua să îl vedem prezentând modalități potențial mai riscante de a face față puterii continue a dolarului”, a declarat Freya Beamish, economist șef la firma de strategie de investiții TS Lombard.
Astfel de măsuri ar putea pune în pericol poziția privilegiată a dolarului ca monedă de rezervă mondială preferată - un rezultat pe care puțini îl prevăd, fie și numai pentru că nu există deocamdată alternative reale la dolar.
Cu toate acestea, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment desfășurat în Irlanda, că Europa trebuie să acționeze acum și să accelereze reformele economice pentru a concura în ceea ce ea a numit o „lume inversată”.
„Toată lumea a beneficiat de pe urma unui hegemon, Statele Unite, care era angajat într-o ordine multilaterală, bazată pe reguli”, a spus ea despre era post-Război Rece a inflației scăzute și a comerțului în creștere într-o economie globală deschisă. „Astăzi trebuie să ne confruntăm cu închiderea, fragmentarea și incertitudinea”, a avertizat Lagarde.
