Oamenii și firmele au un comportament de piață mult mai complex și mai naunțat decât încearcă să îl suprindă autoritățile, afirmă Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană.
Economia se bazează pe o structură de capital extrem de eterogenă, iar autoritățile nu pot suprinde la nivel agregat complexitatea factorilor care stau la baza deciziilor economice ale oamenilor, spune Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană. Este simplist să spunem că dacă nu consumăm, atunci tezaurizăm și invers. Omul decide de la caz la caz dacă va tezauriza, dacă va mânca, dacă va economisi sau dacă la folosi niște bani pentru distracție. El alege în fiecare clipă.
Explicația a fost folosită de Glăvan astăzi în cadrul unei dezbateri pe teme de politică monetară pentru a contesta concepte foarte largi precum cerere agregată, ofertă agregată sau capcană de lichiditate în baza cărora iau hotărârile factorii de decizie.
"Prea puțin înțelegem că oamenii nu sunt niște pioni pe tabla de șah pe care politicienii să-i poată manevra", a afirmat Glăvan, fondator și administrator al portalului Logec.ro. Încercarea autorităților post-criză de a-i face pe oameni să consume mai mult este îndoielnică.
CITEȘTE ȘI Economiștii explică de ce BNR are mâinile legate în fața expansiunii monetare din Vest 28 noiembrie - Profit Financial.forum
Datoriile sunt de proporții istorice, iar îngrijorarea pentru viitor este mai mare. Refuzul oamenilor și al firmelor de a se arunca la mai multe cheltuieli de consum sau de investiții este rațional, având în vedere datoriile deja acumulate.
Glăvan amintește că și colectivizarea din anii '50, dar și liberalizarea și privatizarea anilor '90 în Europa de Est au fost experimente. Societățile respective au putut, totuși, să le traverseze chiar dacă aceasta a însemnat durere. Acesta este contextul în care chiar și în 2008 autoritățile politice și băncile centrale ar fi putut lăsa economia să se ajusteze singură, iar pierderile să fie asumate de cei care au luat deciziile greșite,
În anii premergători crizei, am risipit capitalul, iar alocările greșite trebuie reparate. Comportamentul de a economisi al oamenilor nu este vicios, ci este unul sănătos; este ceea ce este prudent ca actorii economici să facă.
Politicile monetare neconvenționale ale băncilor centrale sunt contestate de Glăvan, iar argumentul că fără acestea nu poate fi susținută economia i se pare slab: "A spune că economia nu poate funcționa decât cu rata negativă a dobânzii e ca și cum am spune că nu se poate face agricultură fără subvenții".
