Banca Națională a României este așteptată să majoreze din nou dobânda cheie, în condițiile inflației foarte ridicate și ale mișcărilor din regiune, iar unii analiști chiar estimează că ar putea grăbi pasul la cel mai ridicat ritm de după 2008.
BNR a majorat în aprilie rata cheie cu jumătate de punct procentual, la 3%. Chiar și cu această mișcare a rămas mult în spatele inflației, care a depășit 10% pe an în martie, dar și al celorlalte bănci din regiune.
Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat rata cheie cu 0,75 puncte, la 5,25%, respectiv 5,75%, în timp ce Banca Ungariei a crescut dobânda cu 1 punct procentual la 5,4%, la cele mai recente ședințe.
Unii analiști se așteaptă ca și BNR să grăbească pasul la ședința de politică monetară din 10 mai, în care va aproba și raportul de inflație. O majorare de 1 punct procentual este estimată de BCR și ING, în timp ce estimarea Raiffeisen este de 0,5 puncte procentuale. Cel mai recent, BNR a crescut dobânda cheie cu 1 pp în ianuarie 2008 (la 9% atunci), când se bătea cu creșterea rapidă a creditării. Chiar și cu un asemenea salt, dobânda BNR va rămâne cea mai mică din regiune.
”În esență, puține s-au schimbat pentru BNR de la întâlnirea din aprilie, deoarece persistă același context inconfortabil de creștere mai lentă și inflație mai mare. În cele din urmă, o creștere a ratei cheie de 100 puncte de bază nu va însemna neapărat o nouă poziție a politicii monetare, dar va menține, în linii mari, decalajul față de băncile colege din Europa Centrală și de Est. Situația neobișnuită în care România are cel mai stabil curs de schimb și cea mai mică dobândă cheie, în timp ce înregistrează și deficite gemene semnificative, ar putea continua și după acest an”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING România.
Banca olandeză vede inflația medie la 10,7% în acest an, cu un nivel de 9,9% la finele anului, în timp ce pentru anul viitor estimează o rată medie a inflației de 6,1%. BNR ar putea decide – cu o probabilitate non-neglijabilă - și extinderea coridorului din jurul ratei cheie de la 1 punct procentual la 1,25 puncte procentuale, ceea ce ar duce automat la o rată Lombard mai mare.
BCR se așteaptă ca decizia BNR să fie influențată de mișcările recente ale celorlalte bănci centrale și ca prognoza de inflație să fie semnificativ revizuită în sus în ceea ce privește componenta de bază (din care sunt excluse prețurile administrate, volatile și altele). Estimarea BCR este pentru o inflație de 11,5% la finele anului, cu un vârf de 12% în iunie.
”Datele cu frecvență ridicată și sondajele de încredere au surprins pozitiv în începutul acestui an, ceea ce indică o creștere a PIB în primul trimestru. Astfel, ne așteptăm la mai puține griji legate de creșterea economică care să atârne în procesul de decizie”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Pentru finele anului se așteaptă ca rata cheie să ajungă la 5,5%, în timp ce rata Lombard, relevantă în perioadele cu deficit de lichiditate cum sunt acestea, să ajungă la 6,5%. În 2023 inflația, inclusiv cea de bază, ar urma să scadă la 7% și abia în 2024 va ajunge în interiorul țintei BNR de 1,5-3,5%.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, arăta recent că se așteaptă ca inflația să atingă un vârf de peste 12% și dobânda cheie să ajungă la 5% până la finele anului, cu ROBOR 3M la 6%.
Dobânda la datoria publică pe termen lung a depășit 7% și ING vede acum un nivel de peste 8% la mijlocul anului, în timp ce ROBOR 3M este așteptat la 6,4%.
Cursul de schimb e văzut pironit la 4,95 lei/euro de către ING, cu un deficit de lichiditate care va ajuta la apărarea leului. BCR estimează un leu în ușoară depreciere la 5,05/euro la finele anului.
