Ministerul Finanțelor a împrumutat 242 de milioane de lei pe trei ani și jumătate la un randament mediu de 6,99%, nu departe de dobânda plătită de persoanele fizice la ofertă pentru împrumuturi de nevoi personale fără garanții. Costurile de finanțare ale statului au crescut strident în ultima perioadă, dobânzile la titlurile pe 10 ani depășind ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Obligațiunile scadente în noiembrie 2025 au atras oferte de 365 de milioane de lei la un prospect de 300 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a pus limita de dobândă la 7%, astfel că suma împrumutată a fost sub prospect. La începutul săptămânii, titluri scadente în iulie 2027 în valoare de 245 de milioane de lei au avut un randament mai mic, de 6,93%.
Dobânda pe 10 ani a ajuns la aproape 7,6% în această săptămână, cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2011, dar apoi a scăzut ușor la fixingul de azi la 7,37%. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, rata la 10 luni era de 5,6%, în timp ce în urmă cu un an era de 3%.
Inflația anuală a urcat de la 3,1% la 10,2% în ultimul an, atât ca urmare a șocului de ofertă în energie, dar și ca urmare a creșterii inflației de bază.
În condițiile costurilor din ce în ce mai ridicate, licitațiile Ministerului de Finanțe au fost slabe în ultima lună – fie au fost subscrise parțial, fie suma împrumutată a fost sub prospect. În aprilie și mai, din 12 licitații pentru emisiuni în lei, trei au eșuat complet și alte șase au avut suma adjudecată sub prospect.
Necesarul brut de finanțare (deficitul bugetar plus datoria ajunsă la scadență) este estimat de BCR la 151 de miliarde de lei în acest an, adică 11,5% din PIB (cu 0,5 pp peste nivelul de anul trecut), în condițiile unui deficit cash de 6,3% din PIB, peste ținta oficială de 5,8%. Datoria publică a crescut cu 15 puncte procentuale, la 50% din PIB, cel mai ridicat nivel din perioada de după căderea comunismului.
România nu este singura țară din regiune care se confruntă cu o creștere abruptă a costurilor de finanțare. Datoria pe termen lung a Ungariei a ajuns la un randament apropiat de cel plătit de România și nici Polonia nu este foarte departe. Înainte de declanșarea pandemiei COVID-19 și imediat după costurile de împrumut ale României erau cu circa 2 puncte procentuale mai mari.
