Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină dobânda cheie la 6,5% pe an, nivel la care se află din august 2024.
BCR anticipează o menținere a ratei cheie până în mai 2027. Deși inflația este ridicată, o creștere a dobânzilor este improbabilă, având în vedere pasa proastă a economicei, care a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Banca Națională ar putea apela la gestionarea mai strictă a lichidității interbancare, ceea ce ar urca nivelul ratelor din piață peste nivelul de 5,5% al facilității de depozit la care operează acum, asta însă doar în condițiile unor noi presiuni pe cursul de schimb, opinează economiștii BCR.
UniCredit anticipează o tăiere a ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, începând cu a doua jumătate a anului viitor, nivel la care va rămâne în continuare cea mai ridicată din regiune.
România are de departe cea mai ridicată rată a inflației din regiune, fiind singura țară unde inflația nu s-a întors în țintele băncii centrale.
„Ne așteptăm ca BNR să treacă de actualul șoc inflaționist pe partea ofertei și să înceapă reducerea ratelor dobânzilor în a doua jumătate a anului 2027, când inflația va reveni aproape de țintă”, arată analiștii UniCredit Bank.
Inflația ar urma să atingă 5,5% la finele acestui an, în prognoza UniCredit, din nou peste ținta de 2,5% +/- 1 punct procentual. La finele anului trecut inflația a fost de 9,7% pe an.
BCR anticipează o rată a inflației de 5,9% la finele anului, față de 10,9% în mai, după o decelerare puternică în vară, pe fondul unui efect de bază favorabil – creșterile de prețuri din vara anului trecut, de după majorarea facturilor la electricitate și majorarea accizelor și cotelor TVA vor ieși, în mare măsură, din calculul statistic a inflației anuale în iulie și august. Scăderea cotațiilor petrolului Brent pe piețele internaționale vor ajuta de asemenea la scăderea prețurilor la carburanți, cu impact asupra ratei inflației.
O depreciere suplimentară a leului rămâne un risc de creștere a inflației, deși pentru acum cursul s-a stabilizat într-o nouă bandă de tranzacționare, mai arată analiștii BCR.
„În pofida creșterii economice slabe, a unei încrederi a consumatorilor la cel mai scăzut nivel de după 2011, a deteriorării condițiilor de pe piața muncii și a unei dinamici profund negative a salariilor reale profund negative, este probabil ca BNR să acorde prioritate păstrării imaginii sale privind lupta împotriva inflației și menținerii unor condiții monetare destul de restrictive. În prezent, vedem recesiunea din 2026 ca punct de referință, care s-ar putea adânci dacă rata de absorbție a PNRR e sub așteptări”, arată Vlad Ioniță, economist la BCR.
Deficitul bugetar este în scădere de la 9,3% din PIB în 2024, la 7,9% din PIB în 2025 și este anticipat să scadă la 6,2% din PIB în acest an.
„Instabilitatea politică internă a adăugat un alt nivel de incertitudine. Cu toate acestea, execuția solidă a bugetului în primele cinci luni, o ipoteză realistă pentru bugetul de stat pe 2026 și veniturile mai mari provenite din creșterea PIB nominal determinată de inflație oferă o anumită marjă de manevră pentru îndeplinirea țintei de deficit fiscal pentru acest an de 6,2% din PIB. Prin urmare, este probabil ca ratingurile de credit suverane să rămână neschimbate în 2026”, adaugă Ioniță.
Deficitul bugetar trebuie să scadă și în 2027 și în anii următori, pentru a intrat sub nivelul de 3% din PIB. Însă slăbirea voinței politice, în contextul destrămării coaliției de guvernare și a apropierii anului electoral 2028, ar putea estompa perspectivele ajustării fiscale, ceea ce ar putea necesita condiții monetare mai stricte, arată analiza BCR.
Riscurile politice, care ar putea duce la guverne populiste, anti-UE sunt notate și de UniCredit.
BCR vede o scădere a PIB de 0,3% în acest an, în timp ce UniCredit mizează pe o creștere de 0,2%, după dinamici de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. În 2027, creșterea economică ar urma să accelereze la 2,3-2,5%.
