România a înregistrat în aprilie 2026 cea mai mare scădere anuală a producției serviciilor dintre toate statele Uniunii Europene pentru care Eurostat a publicat date: - 5,8%.
Declinul este cu atât mai puternic cu cât vine într-o perioadă în care, la nivelul întregii Uniuni Europene, producția serviciilor a crescut cu 1,8% față de aprilie 2025.
După România, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Danemarca, de 5,3%, și Luxemburg, de 2,9%. La polul opus, Bulgaria a avut o creștere de 9,3%, Estonia de 6,4%, iar Polonia de 6%.
De la +7,8% la patru luni consecutive de scădere
Datele Eurostat arată că problema României nu se reduce la rezultatul din aprilie. La finalul anului trecut, serviciile de piață aveau încă ritmuri puternice de creștere. În noiembrie 2025, producția era cu 4,7% peste nivelul din aceeași lună a anului anterior, iar în decembrie creșterea ajunsese la 7,8%.
Schimbarea s-a produs brusc la începutul anului 2026:
Ianuarie: -5,8% față de anul anterior;
Februarie: -5%;
Martie: -2,2%;
Aprilie: -5,8%.
România trece astfel direct de la o creștere anuală de 7,8% în decembrie la o scădere de 5,8% în ianuarie și rămâne pe minus în fiecare dintre următoarele trei luni.
Căderea din ianuarie nu a fost recuperată
Se păstrează scăderea și la datele ajustate sezonier. După creșteri de 2,8% în noiembrie și 2,2% în decembrie, producția serviciilor din România s-a prăbușit cu 10,7% în ianuarie 2026 față de luna precedentă.
Au urmat două reveniri slabe: plus 0,6% în februarie și plus 1,4% în martie. În aprilie, producția a scăzut din nou, cu 1,4%.
Față de decembrie, nivelul producției serviciilor era cu aproximativ 10,2% mai mic în aprilie. Recuperarea din februarie și martie nu a fost suficientă pentru a repara căderea din prima lună a anului.
România merge invers față de regiune
Datele arată că România nu urmează o tendință generală de scădere în Europa Centrală și de Est. În aprilie 2026, față de aceeași lună a anului trecut, Bulgaria a avut o creștere de 9,3%, Polonia de 6%, Slovenia de 5,6%, Ungaria de 4,3%, Slovacia de 4,1%, Croația de 3,6%, iar Cehia de 3,2%.
România, cu minus 5,8%, se află nu doar sub media UE, ci la capătul opus față de aproape toate economiile din regiune.
Ce măsoară indicatorul Eurostat
Indicatorul nu reprezintă PIB-ul total al serviciilor și nici cifra de afaceri a companiilor. Eurostat măsoară evoluția volumului producției în serviciile de piață.
În această categorie intră sectoare precum transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele, informațiile și comunicațiile, activitățile imobiliare, serviciile profesionale și tehnice, precum și serviciile administrative și de suport.
Serviciile financiare și serviciile publice nu sunt incluse.
