Banca Națională a României a rămas cu cea mai mică dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a majorat în pas alert rata cheie, pe fondul unei inflații în creștere. România se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, dar în ultima jumătate de an a avut cea mai pasivă bancă centrală din regiune.
BNR are prima ședință de politică monetară din 2022 pe 10 ianuarie. La precedenta, în noiembrie, a majorat dobânda cheie de la 1,5% la 1,75%. Între timp, Banca Națională a Poloniei a crescut în două rânduri rata cheie și a ajuns de la 0, 5% la 2,25% - cel mai recent este cel de 0,5 puncte procentuale din această săptămână.
Inflația a ajuns la 7,8% în Polonia în noiembrie, nivel egal cu cel din România. Scumpirea energiei este responsabilă pentru o parte semnificativă din puseul inflaționist în ambele țări, dar presiuni vin și din inflația de bază, care în general arată un exces de cerere în economie. Pentru Polonia unii analiști estimează chiar o spirală salarii-prețuri în perioada următoare. Rata inflației de bază ar urma astfel să ajungă la peste 5% în 2022, în condițiile în care salariile ar urma să crească cu două cifre, potrivit ING, astfel că indicele prețurilor de consum ar sta la 7,7% în acest an.
Piața muncii din România încă recuperează efectele pandemiei COVID-19 – șomajul e încă peste nivelul din primăvara lui 2020, în timp ce creșterea salariilor a pierdut din viteză și a ajuns la 6% pe an în octombrie, sub inflație. BNR a arătat, însă, la ultimele ședințe de politică monetară că există posibilitatea unei spirale salarii prețuri, în condițiile în care piața va anticipa o inflație persistent ridicată.
Semințele unei inflații ridicate sunt vizibile în continuare. BNR estimează că rata anuală va fi de 5,9% la finele anului. Totodată, inflația industrială a ajuns la 32% în noiembrie – inflația industriei interne fiind de 40%! BNR estima în urmă cu câțiva ani că 70% din creșterea prețurilor producției industriale se transmite în prețurile de consum în decurs de un an – cel mai mare impact fiind din industria alimentară, unde creșterea prețurilor la poarta fabricii se transmite în proporție de 90% în prețurile plătite de consumatori (produsele industriei alimentare s-au scumpit cu 10% în ultimul an).
Pe de altă parte, BNR nu a calculat la momentul estimării impactul pe care îl are scumpirea energiei asupra prețurilor de consum, din moment ce la acel nivel facturile erau reglementate. Între timp piața energiei a fost dereglementată și creșterea cotațiilor la nivel național și european s-a transmis și în facturile populației. Prețul producției de energie s-a dublat în ultimul an – scumpire care are efecte în lanț și asupra altor ramuri industriale.
Analiștii se așteaptă ca Banca Poloniei să ia în continuare măsuri mai restrictive pentru a ține sub control inflația. Astfel, rata cheie ar urma să ajungă la 3,25% la jumătatea acestui an, și apoi la 4% la finele lui 2022, potrivit Erste. Estimările ING sunt și mai dure – rata cheie ar urma să mai crească și în 2023 până la 4,5%.
BNR a menținut o dobândă mai ridicată decât cea din Polonia – în general cu circa un punct procentual – pentru a face leul mai atractiv în condițiile în care situația macroeconomică este una defavorabilă, fapt reflectat și în ratingul suveran. Spre exemplu, deficitul de cont curent este estimat de ING să ajungă la 6,5% din PIB în 2021, cu 2 puncte procentuale peste nivelul din 2019, fiind de departe cel mai mare dintre țările comparabile din regiune. Deficitul bugetar era cel mai ridicat din regiune încă de dinainte de pandemie, însă a ajuns în 2020 la un nivel record de aproape 10% din PIB și ar urma să scadă la sub 3% din PIB abia în 2024. Polonia era pe excedent de cont curent înainte de pandemie și balanța externă s-a deteriorat ulterior, însă deficitul de cont curent nu depășește 2% din PIB anul trecut.
Economiștii estimau că BNR va ajunge cu rata cheie la 3% în acest an, însă majorarea de dobândă din Polonia ar putea schimba în sus previziunile. BNR a preferat controlul lichidității și a majorat la 2,5% rata Lombard, ceea ce s-a văzut într-o creștere a ratelor pe termen scurt pe final de an, însă prima ședință din acest an ar putea fi un moment pentru întețirea pasului de întărire a politicii monetare.
Începând cu vara anului trecut rata cheie a crescut cu 2,15 puncte procentuale în Polonia, 3,25 pp în Ungaria, 3,5 pp în Cehia și doar 0,5 pp în România.
Chiar și în noiembrie a fost discutată o majorare de 0,5 puncte procentuale a ratei cheie, însă varianta a căzut la vot. Conducerea băncii s-a arătat îngrijorată de perspectivele economice, în condițiile încetinirii creșterii în ultimele două trimestre din anul trecut.
