Economia românească a intrat într-o zonă extrem de periculoasă, cu o activitate tot mai redusă pe majoritatea ramurilor economice și cu o inflație care rămâne printre cele mai mari din UE, cu creșteri de prețuri duble față de media țărilor europene. Este cel mai prost scenariu în care s-ar putea afla economia, pericolul stagflației (stagnare economică plus inflație) fiind tot mai evident, avertizează economistul Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, dacă România nu va reduce „drastic” cheltuielile, riscă să încheie anul 2025 cu un deficit de peste 10%, ca o țară aflată în război. Soluții suplimentare ar fi reducerea „poverii fiscale” pe muncă, absorbția banilor europeni și evitarea creșterii taxelor, dar și eliminarea taxelor „aberante” care „au gonit” investitorii strategici, precum taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a marilor companii.
„Este o situație extrem de periculoasă pentru că riscă să afecteze întreaga economie, spre deosebire de o recesiune clasică în care economia se curăță de afacerile neperformante din anumite sectoare și își resetează modelele de business. Mai simplu spus, este ca diferența între o boală obișnuită și un cancer din care scapi doar cu tratamente extrem de complicate. În stagflație, lâncezeala economică e de natură să macine fundamentele economice, să inhibe investițiile pe termen mediu și lung și să genereze neîncredere. Toată lumea are de pierdut din această situație, în contextul în care creșterea prețurilor continuă, iar puterea de cumpărare scade tot mai mult”, a declarat pentru News.ro economistul Adrian Negrescu.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Acesta spune că datele INS vin să confirme, „din păcate”, această perspectivă și, după un an 2024, în care creșterea economică a fost de sub 1%, primele trei luni din 2025 indică o înghețare a activității economice în multe sectoare, de la construcții la agricultură, sectorul de prelucrare și servicii.
„Nici IT-ul nu mai înregistrează performanțele din anul trecut, pe fondul eliminării facilităților fiscale și restrângerii activității în multe dintre companiile importante din acest sector”, adaugă Negrescu.
Potrivit acestuia, scăderea vânzărilor este „cuvântul de ordine” al crizei actuale, lucru care „se simte tot mai puternic în economie, în mai toate domeniile”, iar efectele se amplifică pe lanțurile de business.
Volumele tot mai mici de producție și vânzări implică reduceri de activitate, restrângerea schemelor de personal și înghețarea investițiilor. În acest context, de la creșterea economică estimată de guvern, de 2,5% în 2025, pare că dacă vom reuși să menținem economia pe linia de plutire va fi o adevărată realizare. Dincolo de ce se întâmplă în sectorul privat, acolo unde mare parte din companii și-au restructurat operațiunile în așa fel încât să facă față acestui scenariu de îngheț economic, în mediul public, la stat, pare că nimeni nu realizează criza în care ne aflăm”, afirmă analistul economic.
Creșterea cheltuielilor cu aproape 20% și adâncirea deficitului bugetar
Negrescu menționează că datele preliminarii privind execuția bugetară după primele două luni din 2025 indică o continuare a creșterii cheltuielilor cu aproape 20% față de anul anterior și o adâncire a deficitului bugetar.
„În februarie, se estimează că am avut un deficit bugetar de 1%. Dacă vom merge cu cheltuielile în acest ritm, riscăm să ieșim din planul de reducere a deficitului la 7%, convenit cu Comisia Europeană. Fără o reducere drastică a cheltuielilor, riscăm să încheiem 2025 cu un deficit de peste 10%, demn de o țară aflată în război. În primele două luni, deficitul a trecut deja de 6 miliarde de euro, o sumă uriașă raportată la potențialul de împrumut și de plată al României. N-ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece că încasările statului au crescut cu aproape 15%, atâta timp cât cheltuielile cresc cu un ritm și mai ridicat. Să nu uităm un element esențial – planul de reducere a deficitului la 7% a fost principalul reper care a convins agențiile de rating să mențină România peste nivelul de junk, adică de economie nerecomandată investițiilor”, avertizează economistul.
Potrivit acestuia, situația este cu atât mai gravă cu cât statul reușește din ce în ce mai greu să se împrumute pentru a achita facturile tot mai mari, „dovadă, eșecul împrumutului de la băncile locale, de săptămâna trecută”.
„Am ajuns la fundul sacului”
„Mai simplu spus, am ajuns la fundul sacului și, dacă autoritățile nu vor lua măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile, riscăm ca în vară, după alegeri, să ne întoarcem la percepția investitorilor din anii 90 – la categoria Junk”, afirmă Negrescu.
Specialistul spune că, în acest scenariu, vRomânia va fi nevoită să apeleze „la colacul de salvare de la FMI”, care să îi ofere „un 40-50 de miliarde de euro” pentru a avea cu ce plăti pensiile, salariile și celelalte obligații.
„Bineînțeles că un nou acord standby va fi însoțit de o serie de măsuri extrem de dure, mai ales de ordin fiscal - creșterea impozitelor pe venit, a TVA și a taxelor pe proprietate urmând să se afle în prim-plan. Politicienii trebuie să înțeleagă că am ajuns în al 12-lea ceas și că, fără reforme serioase în ceea ce privește cheltuielile publice, România riscă să intre într-o criză ce se va întinde pe mulți ani de acum încolo, asta mai cu seamă că fondurile UE vor fi din ce în ce mai puține”, atenționează analistul economic.
Adrian Negrescu spune că efectele acestei crize în care se află România se simt deja, dat fiind că investițiile străine directe s-au redus la jumătate, multe companii își fac exitul din România, liniile de finanțare pentru business sunt tot mai puține și mai costisitoare, iar blocajul financiar se accentuează tot mai mult.
Care ar fi soluțiile pentru ieșirea din criză
Economistul arată că, pentru a reporni economia, îÎn primul rând, trebuie reduse cheltuielile, de la „investițiile de sute de milioane în stadioane la salariile de zeci de mii de euro din companiile de stat”.
În al doilea rând, continuă Negrescu, este nevoie de o reducere a „poverii fiscale” pe muncă, așa încât firmele să poată fi convinse să creeze noi locuri de muncă și să crească salariile.
În opinia economistului, un alt element esențial îl reprezintă absorbția banilor europeni.
„Din octombrie 2023, România n-a mai reușit să aducă în țară fonduri nerambursabile. Avem la dispoziție aproape 60 de miliarde de euro pe care, dacă îi vom aduce, ne vom salva economia. În acest moment, pare însă că suntem incapabili să atragem și să cheltuim banii europeni, PNRR devenind, pe zi ce trece, Planul Național de Reforme Ratate, afirmă Negrescu.
Nu în ultimul rând, și „poate cel mai important”, explică Negrescu, România tebuie să evite creșterea taxelor „în orizontul următorilor 2-4 ani” și să elimine „taxele aberante care au gonit investitorii strategici”, precum taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a marilor companii.
„Îmi e teamă că niciuna dintre aceste soluții nu va fi pusă în practică și că politicienii vor alege calea creșterii taxelor și menținerea privilegiilor din sectorul bugetar - un scenariu care va duce România spre junk”,încheie Adrian Negrescu.
