Economia României crește precum cozonacul. Peste potențial, spune Banca Națională. Ultima dată când PIB fugea în acest ritm era în perioada de boom, care s-a încheiat apoi într-o criză dureroasă pentru români.
În vara lui 2008, banchetul era în toi. În America, banca de investiții Baer Sterns falimentase deja și Lehman Brothers avea să-i urmeze curând, iar piața imobiliară era în al doilea ani de declin. La București, piața și reglementatorii se întrebau dacă metrul pătrat de apartament se oprește la 2.000 de euro.
Despre supraîncălzirea economiei vorbeau atunci și economiștii și reglementatorii. Economiștii, mai ales cei angajați în bănci, se uitau mai degrabă la semnele rele ale creșterii deficitului de cont curent, în timp ce Banca Națională a României remarca expansiunea exacerbată a creditului.
BNR nu credea că economia, cu rate anuale de creștere de peste 6%, evoluează prea mult peste potențial la acel moment, adică are o rată de avans de la care începe să genereze inflație și dezechilibre.
În raportul asupra inflației din august 2007, estimarea BNR era că PIB crește cu sub un procent peste cât ar trebui, în condițiile în care economia rula cu deficite de cont curent de 15% din PIB. În aceeași lună din 2008, estimările băncii centrale arată o evoluție mai încinsă.
Deviația PIB va ajunge la peste 1% din PIB la finele lui 2016, și la 2% în 2018, arată ultimele estimări ale BNR, care totodată spun că creșterea economică e deja peste potențial. Este unul dintre argumentele BNR, de anul trecut, împotriva tăierii taxelor pe consum. Tăieri care au dat un impuls puternic economiei, care va atinge un ritm de expansiune de 5,2%, dacă e să se adeverească ultimele prognoze ale economiștilor ING Bank, care au făcut o revizuire importantă în creștere, de un punct procentual.
Ce spun cifrele
Cu mai mulți bani în buzunar după tăierea TVA și cu salarii mai mari – cu 15% mai mari în iunie 2016 față de iunie 2015 -, românii s-au îndreptat imediat spre consum. Încă din noiembrie cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a depășit-o pe cea de dinainte de criza din 2008 și crește lunar.
În principal din consum s-a ajuns la o creștere economică trimestrială de 1,5%.
... și la o creștere economică anuală de 5,9% în trimestrul II din acest an.
Investițiile nete în economie au crescut cu 8,7% în prima jumătate a anului, față de semestul I din 2015, la 29,3 miliarde de lei. Este cea mai mare sumă investită după 2008, potrivit datelor INS.
Lichiditatea economiei a crescut puternic în ultimii ani, dacă ne uităm la masa monetară, care e cu 13% mai mare în iulie față de acum un an și cu 22% peste nivelul de acum doi ani – cash-ul e cu 40% peste nivelul din 2014! Ce n-a crescut, însă, este economisirea, care dă înapoi în ultima perioadă, pe fondul dobânzilor reduse.
Băncile s-au aliniat noului ciclu economic și au început să dea din nou credite de nevoie personale. Creditul de consum în lei a crescut cu o treime față de nivelul din noiembrie 2014, în timp ce cel în valută s-a redus pe măsură, după conversii și, mai ales, după vânzarea neperformantelor de către bănci. Creditul cu buletinul s-a întors, spre bucuria vânzătorilor electro-IT. Până la urmă, bunurile de folosință îndelungată cumpărate în bula anterioară și-au atins durata de viață.
Românii au cumpărat din ce în ce mai mult din import, în timp ce exporturile n-au ținut pasul. Deficitul comercial pe bunuri a sărit de patru miliarde de euro în iunie, cea mai mare valoare la jumătatea anului înregistrată în ultimii patru ani. Firmele străine au scos mult mai mulți bani sub formă de dividende decât au adus cele românești de afară, ceea ce a făcut ca deficitul veniturilor primare să ajungă la cel mai ridicat nivel din istorie în iunie.
Țările cu deficit de cont curent ridicat - România, Bulgaria și Țările Baltice - au dat cel mai tare cu țeasta de asfalt cu ocazia ultimei crize, când capitalurile străine au plecat subit, economiile au rămas fără finanțare și datoria externă a devenit oneroasă.
„(...) redeschiderea deficitului de cont curent pe seama majorării celui bugetar și a accelerării consumului ar putea amplifica vulnerabilitățile României la șocuri, cu efecte adverse asupra prezervării echilibrelor macroeconomice interne”, se arată în raportul BNR asupra inflației din luna august.
Chiar dacă datele actuale arată o deteriorare a indicatorilor macro, în realitate ele sunt departe de anii de boom.
Calculat ca procent din PIB, deficitul de cont curent era la circa 3,5% la jumătatea anului. E de șapte ori ca procent în economie față de iunie 2015, însă, totodată, trebuie remarcat că în vara lui 2012, când economia era departe de dezgheț, se plasa la circa 6% - fără să mai comparăm cu nivelurile de 10-15% înregistrate în 2006-2008.
- milioane euro. Sursa: BNR, INS, Eurostat, Calcule Profit.ro
Lipsește încă inflația – ba chiar cu desăvârșire - în condiții de creștere puternică a consumului. O mare contribuție o are scăderea taxelor, însă și mediul extern e deflaționist. BNR a tot modificat prognozele de inflație în ultimul an, de fiecare dată în jos, și se așteaptă ca abia la începutul lui 2017 indicele anual al prețurilor de consum să sară de 0.
Apoi, soldul creditului privat nu crește într-un ritm puternic în acest moment (1,8% an/an în iulie), pentru că băncile încă nu au terminat restructurarea creditului în valută și curățarea de credite neperformante. Ce crește este creditarea în lei - aproape 16% an/an (departe încă nivelurile de 46-56% din 2007/2008).
Aici cea mai mare contribuție o are creditul pentru locuințe, bazat pe subvenționarea riscului de către stat prin programul Prima Casă. Garanțiile s-au terminat în această vară, însă Guvernul se gândește să extindă acest program definitoriu pentru evoluția creditării în ultimii ani.
Anul acesta, statul vrea să cheltuiască mai mult decât încasează cu 3%, ca procent din PIB. Bugetul pentru anul viitor nu este gata, însă va trebui să includă o serie de noi cheltuieli, mai ales cu salariile, astfel că ar putea chiar să depășească ținta de 3%, dacă ne uităm la prognozele Fondului Monetar Internațional.
La fel ca în intervalul 2007-2008, crește deficitul bugetar într-o perioadă de creștere economică puternică. Doar că spre deosebire de vara lui 2008, creditul guvernamental e de nouă ori mai mare, la aproape 92 de miliarde de lei, iar datoria publică a ajuns la 318 miliarde de lei.
