Datele pentru primul trimestru din acest an au venit cu o nouă surpriză pozitivă de proporții. Nivelul produsului intern brut a revenit la nivelurile pre-pandemice, mai rapid chiar și decât în cele mai optimiste estimări.
Creșterea PIB cu 2,8% în primul trimestru față de trimestrul patru al anului trecut a fost cu mult peste estimările analiștilor, care vedeau un avans de 0,1% în termeni trimestriali. Este a doua surpriză pozitivă de proporții în datele economice, după ce în ultimul trimestru din 2020 economia creștea cu 5,3%, și al doilea trimestru la rând când economia României are cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană.
Economia era la finele lunii martie încă cu 0,2% sub nivelul din primul trimestru de anul trecut (față de o dinamică anuală de -1,4% în T4), dar acum analiștii estimează că este deja recuperat PIB real. Detaliile contribuțiilor la PIB nu sunt încă disponibile – urmează să fie publicate în iulie.
“Indiferent de detalii, totuși, un lucru este cert: în timp ce vorbim, economia este la nivelurile pre-pandemice! Se întâmplă cu un trimestru mai devreme decât ne așteptam și pregătește drumul pentru o creștere a PIB în 2021 care ar putea să facă să pară mică chiar și estimarea noastră optimistă de 5,5%”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING România. “Din nou și din nou, economia României arată că și-a construit o rezistență remarcabilă la șocuri”.
Andrei Rădulescu, economist șef al Băncii Transilvania, spune că evoluția confirmă relansarea în “V” și faptul că economia a intrat într-un nou ciclu. Banca și-a majorat recent prognoza la 5,4% pentru acest an și la 4,1% pentru următorul an.
BCR revizuiește estimarea privind creșterea economică la 6,7% de la 4,2% în acest an, chiar și peste estimarea de 5,1% a Comisiei Europene.
„Avansarea vaccinărilor și ridicarea restricțiilor ar trebui să joace un rol cheie în recuperarea economică. Bucureștiul și câteva alte mari orașe unde populația activă economic este concentrată au rate de vaccinare apropiate sau de peste 40%, deși campania din România mai are încă mult de recuperat”, scrie Eugen Sinca, analist la BCR.
Producția industrială a crescut cu 1,3%, construcțiile au avansat cu 1,6% și serviciile pentru afaceri cu 2,8%. Aceștia au fost principalii factori de creștere, estimează BCR. Pe de altă parte datele cu frecvență ridicată publicate până acum nu sunt neapărat impresionante și sugerează că sursa creșterii e în altă parte – în sectorul public sau în agricultură, estimează Tătaru.
ING avertizează că multe depind de vaccinarea împotriva COVID-19 - autoritățile au fost nevoite să găsească noi modalități pentru a menține un ritm decent, dar România este în continuare spre coada clasamentului european la dozele administrate. Pe de altă parte, cazurile noi zilnice au fost ținute sub control în valul al treilea și au scăzut la sub 1.000 în ultima săptămână.
“Chiar dacă creșterea la o rată peste așteptări ar putea, într-o anumită măsură, să inducă o automulțumire, în special în ceea ce privește reformele structurale mai dificile care privesc bugetul, va aduce și o diluare a ponderii mari a cheltuielilor rigide și va da niște spațiu decidenților să plănuiască mai bine pașii următori”, adaugă Valentin Tătaru.
Bugetul a fost construit pe o creștere de 4,3% în acest an, cu o inflație la ținta BNR. O creștere mai mare atât în dinamică reală, cât mai ales nominală, cu o inflație peste ținta băncii centrale, lasă mai mult loc Executivului de coaliție să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 8,2% din PIB. Guvernul poate păstra cheltuielile excedentare de 80 de miliarde de lei, ceea ce reduce ponderea deficitului într-un PIB mai mare, sau le poate majora.
Recuperarea economiei nu înseamnă că pandemia de coronavirus a trecut fără urmă. În partea fiscală lasă o datorie publică de aproape 50% din PIB, față de 35% la finele lui 2019. În partea de venituri reale este așteptată mai degrabă o stagnare în acest an, câtă vreme piața se va ajusta schimbărilor permanente aduse în comportamentul consumatorilor, arată BCR.
Cele mai multe dintre economiile din regiune au crescut și ele semnificativ și peste așteptări în primul trimestru. În timp ce economia zonei euro a scăzut cu 0,6%, Bulgaria a avut un avans de 2,5%, al doilea cel mai mare din UE după cel al României, Ungaria a crescut cu 1,9%, deși era așteptată o cădere în teritoriu negativ, Polonia cu 0,9% (Erste a majorat prognoza de creștere de la 3,4% la 4,2%). Economia Cehiei pare să fi fost afectată mai serios de restricțiile asociate pandemiei și a scăzut cu 0,3%.
