Un deficit bugetar în creștere, din cauza majorării salariilor bugetarilor și reducerii taxelor, care trebuie finanțat cu împrumuturi tot mai scumpe atât pentru stat, cât și pentru companii și populație, odată cu majorarea dobânzilor pe plan mondial, și o presiune mai mare pe cursul leului vor fi principalele provocări cu care următorul guvern se va confrunta anul viitor, spun analiștii economici consultați de News.ro.
Deficitul bugetului general consolidat al statului român a coborât, după primele zece luni ale anului, la 1,3 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei în septembrie, fiind echivalent cu doar 0,17% din produsul intern brut (PIB).
Nivelul este cu mult sub cel programat pentru întregul an, de 2,8% din PIB pe metodologia cash și 2,95% din PIB, după standardul european ESA.
Însă de la 1 ianuarie 2017 ar trebui să intre în vigoare noi măsuri de relaxare fiscală, printre care eliminarea taxei pe construcții speciale și a supraaccizei pe carburanți, precum și reducerea cotei standard a TVA de la 20 la 19%.
Aceste măsuri de relaxare fiscală reprezintă cea mai mare provocare pentru anul viitor, avertizează analiștii.
”Au fost făcute multe promisiuni în acest final de an. Pe baza a ceea ce știm în acest moment, dacă se păstrează toate măsurile legiferate și cele care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, avem un scenariu pentru un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru 2017”, a declarat, pentru News.ro, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Alți analiști economici anticipează, de asemenea, că deficitul bugetar al României va depăși în 2017 plafonul de 3% din PIB impus pentru statele din Uniunea Europeană, după ce bugetul va încheia 2016, cel mai probabil, cu un deficit sub nivelul programat.
CITEȘTE ȘI Reducerea TVA și eliminarea accizei suplimentare la carburanți au toate premisele să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017 În stadiul actual al ciclului de creștere economică, chiar și un deficit bugetar de 3% din PIB ar fi prea mult, în special ținând cont de tendința de creștere a costurilor de finanțare pe plan mondial, estimează șeful Consiliului Fiscal.
Tendința este deja evidentă în România, unde Ministerul Finanțelor are probleme tot mai mari în a se finanța de pe piață, respingând toate ofertele de finanțare la patru dintre licitațiile de titluri de stat din ultimele două luni.
În plus, la licitațiile la care ofertele au fost acceptate, dobânzile oferite băncilor de către statul român au crescut rapid în ultimele două luni, arată datele privind licitațiile publicate de Banca Națională a României (BNR).
Și populația sau firmele din România urmează să se împrumute mai scump în următoarea perioadă, după ce, în ultimul an, au beneficiat de cele mai mici dobânzi din istorie pentru împrumuturile în lei.
Indicatorul Robor la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânzile la cele mai multe credite în lei, a urcat vineri până la 0,85% pe an, nivel maxim din 24 iunie, de la 0,82% în ședința precedentă, pe fondul creșterii dobânzilor la titlurile de stat.
Un alt risc pentru România este ieșirea capitalurilor străine. După alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite, din luna noiembrie a acestui an, a căpătat contur o tendință de migrația a capitalurilor dinspre piețele emergente, așa cum este considerată șin România, spre cele dezvoltate.
”Deja americanii se așteaptă la trei creșteri ale dobânzii de referință operate de Federal Reserve în 2017. Vedem o presiune pe costurile de finanțare în România, alături de o depreciere a cursului valutar. Există o migrație a capitalului dinspre piețele emergente către cele dezvoltate, în special către SUA”, a spus Dumitru.
CITEȘTE ȘI HARTA schimburilor comerciale internaționale. Doar trei țări concentrează jumătate din comerțul mondial de bunuri Aceste tendințe vor avea ca rezultat o presiune mai mare asupra leului românesc, care a pierdut deja teren în raport cu principalele valute.
Moneda românească a ajuns, în ultima ședință înainte de Crăciun, la o cotație minimă a ultimelor șase luni în raport cu moneda unică europeană, de 4,5309 lei/euro, după ce a atins niveluri minime istorice în raport cu dolarul american.
”Cursul EUR/RON a fluctuat în intervalul 4,4987-4,5218 la BNR în noiembrie, continuând tendința de creștere din octombrie, pe fondul majorării costurilor de finanțare în economia mondială, cu impact asupra direcției fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, dar și a percepției ridicate risc privind politica economică pe plan intern după alegerile generale din decembrie”, a declarat economistul-șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.
Totuși, șeful Consiliului Fiscal anticipează că existe șanse pentru o evoluție stabilă a leului anul viitor, dacă investițiile străine și absorbția de fonduri europene vor compensa migrația de capital.
”În cazul cursului valutar, există o presiune de depreciere reprezentată de evoluția dolarului american, dar care ar trebui să fie atenuată de intrările de noi intrări de capital, de investițiile străine și de creșterea absorbției de fonduri europene. Vedem o evoluție stabilă, totuși, a leului în 2017, în raport cu euro, la un nivel estimat la 4,45 - 4,5 lei”, a afirmat Ionuț Dumitru.
Totuși, episoadele de volatilitate ar putea fi mai dese decât în 2016, pe fondul incertitudinilor care planează în piațele financiare, consideră președintele Consiliului Fiscal.
Economistul-șef al ING Bank, Ciprian Dascălu, estimează un nivel maxim de 4,54 lei pentru un euro, în condițiile în care leul este subevaluat.
”Ne așteptăm ca EUR/RON să rămână în intervalul 4,38-4,54 cel puțin în prima parte a anului 2017, cu o tendință ușoară de apreciere, pe fondul ușoarei subevaluari a monedei românești și a creșterii ratelor de dobândă la leu, și să încheie anul în jur de 4,35 lei/euro”, a comentat Dascălu, pentru News.ro.
Analiștii spun că evoluția cursului va depinde și de politica de dobânzi a BNR, care ar putea fi forțată să majoreze rata de politică monetară în 2017, de la nivelul minim istoric actual, de 1,75%, pentru a urca dobânzile pe piața românească, mișcare care ar crește atractivitatea leului.
O astfel de măsură ar avea ca efect, însă, și noi scumpiri ale împrumuturilor acordate statului, populației și firmelor.
Leulș a atins o cotație minimă în raport cu euro în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro.
