Dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani, relevă date analizate de Profit.ro.
Randamentul plătit de Ministerul Finanțelor pentru împrumuturile pe 10 ani a spart pragul de 6%, fiind în creștere cu circa jumătate de punct procentual în ultima săptămână.
Dobânzile sunt trase în sus de reorientarea capitalurilor către țările considerate mai sigure din punct de vedere financiar, în condițiile în care apetitul pentru risc a fost puternic diminuat de invazia rusească din Ucraina, care a atras un val de sancțiuni financiare dure din partea țărilor Vestice.
Inflația ridicată este însă cea care a dat direcția creșterii randamentelor în ultimul an, în condițiile în care acesta a crescut treptat de la un nivel aflat în ținta băncii centrale de 1,5-3% la peste 8% și amenință să ajungă la două cifre în această primăvară. Piețele au anticipat o întărire a politicii monetare ca răspuns la inflația mare – dobânda cheie a crescut de la 1,5% la 2,5% în mai mulți pași începând cu toamna anului trecut și este așteptată să crească în continuare.
Finanțele au împrumutat joi 285 de milioane de lei, sub ținta de 400 de milioane de lei, până în octombrie 2030, la un randament mediu de 6,06%. Certificatele de trezorerie pe 4 luni în valoare de 171 de milioane de lei au ajuns și ele la un randament de 4,01% pe an. Creșterea este una abruptă și pentru ratele pe termen scurt, dar acestea rămân real negative – inflația este estimată la 9,6% la finele anului.
Și celelalte țări din regiune înregistrează o creștere a randamentelor la datoria publică, atât în contextul mai larg al inflației în creștere, cât și ca urmare a războiului declanșat de Rusia. Cel mai mult au avansat dobânzile în Ungaria, unde au depășit pragul de 5% pentru titlurile pe 10 ani. Polonia a ajuns la 4% și Cehia la 3%. Randamentele plătite de România rămân însă cele mai ridicate, duble față de începutul anului trecut.
Pe de altă parte, randamentele plătite de Germania și Statele Unite ale Americii sunt în scădere, în condițiile în care investitorii caută siguranța datoriei celor două țări, și au ajuns la -0,05%, respectiv la 1,7%.
Monedele din regiune au fost lovite și ele de sentimentul de neîncredere din piețe. Deși crescuseră în valoare de la începutul anului în raport cu euro, imediat după invazia rusească au scăzut și sunt acum mai jos cu circa 4% față de startul lui 2022. Excepția este leul, care nu s-a mișcat în acest an.
