Fondul Monetar Internațional, aceeași instituție care impune țărilor cu economii emergente precum România să mențină deficite bugetare cât mai reduse, solicită marilor puteri mondiale să mărească nivelul cheltuielilor.
Mai mult, Fondul Monetar, cere majorarea cheltuielilor pe un ton autoritar avertizând, în același timp, că riscurile asupra economiei mondiale sunt în creștere. "Creșterea economiei globale rămâne slabă, iar riscurile au devenit mai proeminente", susține FMI într-un raport publicat înaintea reuniunii G20. De altfel, FMI și-a revizuit în jos estimările privind avansul economiei mondiale până la 3,1% în 2016 și la 3,4% pentru anul viitor, în ambele cazuri cu 0,1 puncte mai puțin decât în precedentele sale estimări publicate în luna aprilie. "Creșterea PIB-ului mondial ar putea fi chiar mai mică dacă incertitudinile economice și politice apărute în urma Brexit vor continuă", se mai arată un raport FMI citat de Agerpres.
Fondul, care este unul dintre cei mai importanți creditori la nivel mondial, vrea ca economiile avansate, în special Australia, Canada, SUA și Germania, să-și majoreze cheltuielile publice spre investițiile în infrastructură pentru a stimula creșterea economiei mondiale. Mai mult, "reformele care facilitează creșterea investițiilor în infrastructură ar ajuta la creșterea capacităților productive, ar alimenta direct cererea pe termen scurt și ar cataliza investițiile private", susține FMI.
La unison cu politica externă a SUA
Secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew, a făcut un apel similar. "Am ajuns la un punct în care este esențial să ne dublăm eforturile și să utilizăm toate instrumentele aflate la dispoziția noastră pentru a stimula creșterea economiei mondiale", a declarat oficialul american la reuniunea de la Chengdu.
În schimb, analiștii sunt de părere că în condițiile în care politica monetară și-a atins limitele în unele țări, există mai mult spațiu de manevră pentru utilizarea măsurilor fiscale. "În ceea ce privește stimulentele, nu ne așteptăm la noi stimulente monetare în viitor în principalele economii avansate, cu excepția Japoniei. Dar cred că probabilitatea unei relaxări a politicii fiscale a crescut la nivel global", a declarat Louis Kuijs, analist la Oxford Economics.
G20, grupul țărilor bogate și al principalelor economii emergente, regrupează state care generează 85% din activitatea economică a lumii și aproape două treimi din populația planetei. G20 reunește Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, SUA, Turcia și statele Uniunii Europene (UE).
FMI vrea deficite mai mici în țările pe care le împrumută
Pe de altă parte, Fondul crede că țările mici și medii, multe dintre ele aflate în diverse tipuri de înțelegeri cu FMI, ar trebui s ducă o politică prudentă în ceea ce privește cheltuielile de la buget. România este unul dintre exemple.
CITEȘTE ȘI Cum câștigă România de pe urma problemelor din Ucraina Fondul Monetar Internațional consideră că un nivel al deficitului bugetar de doar 2,5% din produsul intern brut în acest an, comparativ cu 3%, nivelul prevăzut în buget, ar reduce vulnerabilitățile României și ar crea premisele pentru revenirea dezechilibrului bugetar spre un nivel considerat optim în următorii ani.
"Când se realizează economii în finanțele publice, dacă traiectoria datoriei publice este descendentă se pot face economii, bune pentru momentele de criză. Se pot reduce astfel vulnerabilitățile țării. Un astfel de deficit (precum cel programat pentru 2016, n.r.) ar trebui atins în criză, nu acum. Obținerea unui deficit de 2,5% în 2016 și 2% în 2017 ne-ar aduce la un nivel de 1,5% considerat optim", spunea, în primăvară, Reza Baqir, șeful misiunii FMI în România.
Șeful misiunii FMI a afirmat că, pentru a reduce deficitul bugetar în 2017 la 2% din PIB, "trebuie amânate măsuri ale Codului Fiscal de stimulare a consumului".
"Trebuie implementată treptat o lege a salarizării bugetare. Amînarea acestora ar putea duce la economii care să fie cheltuite în sănătate și educație. În absența economiilor, măsuri care ar majora deficitul, dacă nu sunt evitate, vor atrage datorii și creșterea datoriei publice", a mai spus Baqir.
Pentru 2016, guvernul a programat un deficit al bugetului consolidat în creștere la aproape 3% din PIB. Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât și bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice și cel de șomaj.
