Costurile cu împrumuturile în lei realizate de Guvernul României ar putea să crească după ce Fitch a retrogradat ratingul țării noastre în ceea ce privește împrumuturile pe termen lung în valută locală. Totuși, agenția a menținut ratingul pentru împrumuturile în valută la BBB minus.
Fitch este cea mai mică dintre agențiile importante din domeniul evaluărilor, opinia specialiștilor săi fiind, în general, mai puțin importantă decât cea a numelor mari ca Moody’s sau S&P. Totuși, poziția Fitch a coincis de cele mai multe ori cu cea a celorlalte agenții.
Plafonul de țară al României a fost confirmat la "BBB plus", calificativul pe termen scurt în valută a fost confirmat la "F3" și a fost atribuit un nou calificativ pe termen scurt în monedă locală la "F3".
Ratingul "BBB minus" este de tip "investment grade" (recomandat pentru investiții), anunță Agerpres.
De asemenea, Fitch a confirmat ratingul obligațiunilor guvernamentale românești pe termen lung în valută la "BBB minus" și a retrogradat ratingul obligațiunilor guvernamentale românești pe termen lung în monedă locală la "BBB minus", de la "BBB".
Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la "BBB minus", de la "BBB", este în linie cu ghidul actualizat inclus în Criteriile de rating suveran revizuite ale Fitch, din data de 18 iulie, și face parte dintr-o revizuire mai amplă a portofoliului de analiză, în urma căreia agenția a concluzionat că profilul de creditare al României nu mai susține un nivel al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală peste ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută.
Aceasta reflectă opinia Fitch că niciunul din cei doi factori citați în criteriile de rating care sprijină nivelul ridicat al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală nu sunt prezenți pentru România. Cei doi factori cheie sunt: fundamente solide ale finanțelor publice față de fundamentele financiare externe și tratamentul anterior preferențial al creditorilor în monedă locală față de creditorii în valută.
Ratingul pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la "BBB minus" echilibrează perspectiva favorabilă de creștere economică în contrast cu politica fiscală sporită pro-ciclică și alegerile din noiembrie. În plus, poziția de debitor net extern mai mare decât media "BBB" și slăbiciunile structurale ale economiei rămân factorii care constrâng ratingul.
Fitch estimează că în 2016 și 2017 deficitul fiscal se va situa la 3% din PIB și, respectiv, 2,9% din PIB, rămânând neschimbat față de acum șase luni. Totuși, agenția continuă să scoată în evidență presiunile negative asupra sustenabilității fiscale pe termen mediu, ca rezultat al reducerilor importante de taxe din Codul Fiscal.
Vulnerabilitatea finanțelor publice este de asemenea scoasă în evidență pe fondul actualului ciclu electoral, în primul semestru din 2016 adoptându-se unele măsuri populiste, inclusiv o nouă lege a salarizării în sectorul public, care va intra în vigoare luna viitoare și va duce la majorarea cheltuielilor guvernamentale, precum și inițiativa legislativă promovată de Parlament pentru noi reduceri ale contribuțiilor la asigurările sociale.
Extinderea deficitului fiscal al României pune de asemenea presiune pe datoria guvernamentală generală, care s-a deteriorat gradual în ultimii ani spre nivelul mediu al datoriei din categoria "BBB minus". Cele mai recente proiecții standard pe termen mediu spre lung ale Fitch arată că datoria guvernamentală va ajunge la 39,6% din PIB în 2016, de la 38,4% din PIB în 2015, rămânând pe o tendință crescătoare, dar sub nivelul de 45% în următorii zece ani, un nivel care nu este în mod necesar incompatibil cu un rating investment grade (recomandat pentru investiții).
Primele efecte ale reglementărilor Codului Fiscal au ajutat la creșterea solidă a consumului, care va rămâne probabil motorul cheie al PIB-ului în perioada 2016-2017, estimează Fitch. Majorarea cererii pe plan intern va ajuta la stimularea investițiilor în sectorul privat, care va compensa declinul în investițiile publice și cheltuielile legate de fondurile UE.
Totuși, cu o creștere robustă a cererii pe plan intern, exporturile nete vor furniza o contribuție negativă la PIB deoarece cererea pentru importuri va depăși creșterea exporturilor.
