Guvernul PSD/ALDE a promis ieftinirea creditului în lei pe cale administrativă, doar că socoteala introdusă prin ordonanță de urgență nu s-a potrivit cu cea din piață. IRCC, noul indice de variație pentru creditele acordate consumatorilor, aplicat începând cu luna mai, a ieftinit ușor creditele în lei pentru persoane fizice. Doar că evoluția în jos este aproape egală cu creșterea pe care consumatorii o vor plăti după ce indicatorul a crescut deja. Totodată,dobânzile la depozite au scăzut, pe medie, în timp ce cele la creditele pentru companii au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape cinci ani.
Primele promisiuni clare că Guvernul va scădea dobânzile la lei au apărut cu controversata Ordonanță 114/2018, când Executivul PSD/ALDE a introdus o taxă progresivă pe activele bancare, legată de evoluția indicatorilor de piață interbancară ROBOR. Cu alte cuvinte, dacă dobânzile creșteau, taxa creștea, și băncile aveau să plătească pentru „lăcomie”.
Ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, declara chiar că statul nu se așteaptă să strângă bani din taxă, ci este interesat doar de scăderea ratelor românilor. Chiar dacă acțiunea asupra pieței era mai greu de pus în practică, Banca Națională a României a sesizat că modul de acțiune al taxei leagă de mâini pârghia politicii monetare și a cerut insistent dezlegarea de ROBOR.
Guvernul, amenințat cu retrogradarea ratingului suveran, a cedat, în cele din urmă, dar nu total. Taxa s-a făcut mai mică și creditele noi n-au mai fost legate de ROBOR, ci de un nou indicator – indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) -, calculat ca medie a tranzacțiilor interbancare și nu pe baza cotațiilor. Finanțele au discutat, inițial, mai multe variante cu bancherii, inclusiv ca IRCC să înlocuiască ROBOR și în contractele în derulare.
Tranzacțiile interbancare sunt pe termene foarte scurte, în general de la overnight la o săptămână, spre deosebire de ROBOR la 3 și 6 luni, cotațiile cel mai des utilizate de bănci anterior schimbării legilor privind creditele pentru consumatori. Astfel, IRCC se calculează de la o bază mai redusă, cel puțin din punct de vedere istoric curba dobânzilor având rate mai mici pe termen scurt și rate mai mari pe termen mai lung.
Dobânzile scad cât să crească la loc
Dobânzile la creditele noi pentru locuințe (dobânzi anuale efective) au scăzut în mai cu 0,31 puncte procentuale la 5,84%, potrivit datelor publicate de BNR.
Doar că legislația nouă, interpretată la virgulă de către BNR, care publică IRCC, arată că indicatorul se calculează ca medie trimestrială, însă cu o întârziere de un trimestru. În mai era valabilă o rată IRCC de 2,36%, aferentă ultimului trimestru din 2018. La acea dată știam deja noua valoare a indicatorului ce urma să fie aplicată din iulie, de 2,63% (+0,27 pp), iar la sfârșitul lui iunie puteam deja calcula valoare ce va fi aplicată din toamnă (2,65%). Acest lucru a permis băncilor să calculeze oferte noi astfel încât să ia în calcul creșterea viitoare a dobânzilor și să aplice reduceri doar vreme de o lună-două noilor clienți.
De altfel, doar banca de stat CEC Bank a plusat cu o scădere mai consistentă a dobânzilor după introducerea IRCC.
Noua formulă a taxei pe activele bancare oferă reduceri pentru băncile care cresc creditarea peste un anumit prag sau reduc marja netă de dobândă. Însă, așa cum declarau la Viena oficialii Erste, grup prezent în România prin BCR, taxa se reduce pentru doar un an, în timp ce marja e pentru toată viața creditului și asigură venituri constante băncilor.
În cazul creditelor de consum, scăderea este de 0,08 puncte procentuale în mai, la 10,67%, însă aceste împrumuturi sunt pe termen mai scurt și au, în general, rate fixe, în timp evoluția nu iese din variațiile lunare din ultimii ani.
Pe de altă parte, dobânzile la creditele pentru firme au crescut la 6,36% (+0,17 pp) și au ajuns la cel mai ridicat nivel de după septembrie 2014.
Per ansamblu, ratele de dobândă la creditele în derulare au rămas relativ constante în mai, comparativ cu luna anterioară.
Depozitele, mai slab remunerate, chiar pe inflație ridicată
Dobânzile la depozitele noi la termen au scăzut în mai la 2,07% (-0,15 pp) și stau de circa doi ani sub rata inflației (4,1% în mai). Ratele de remunerare a economisirilor populației au crescut ușor (+0,05 pp) la 1,7%, în timp ce dobânzile oferite de bănci societăților nefinanciare au scăzut la 2,24% (-0,21 pp), însă acestea din urmă sunt, în general, destul de volatile.
Dobânzile interbancare au scăzut ușor în mai, față de luna precedentă, însă marja netă de dobândă a crescut, ca urmare a creșterii dobânzilor la credite și a scăderii dobânzilor la depozite.
