Instanța supremă arată, în motivarea sentinței pronunțate în dosarul omului de afaceri Dan Adamescu, că infracțiunile de dare de mită săvârșite de acesta, respectiv luare de mită în cazul judecătorilor Elena Rovența și Ion Stanciu, sunt dovedite dincolo de orice dubiu.
Magistrații susțin că implicarea lui Dan Adamescu în activitatea infracțională se află în strânsă conexiune cu faptele ilegale ale judecătorilor Elena Roventa și Ion Stanciu, care, în perioada respectivă, erau învestiți cu soluționarea dosarelor de insolvență a SC Sigur Industrial Construct S.RL. (fostă SC Baumeister S.A.) și SC Activ Construcții Industriale SRL, firme care aparțin lui Adamescu, scrie News.ro.
“Având nevoie de un liant prin care să se realizeze legătura cu inculpații Rovența Elena și Stanciu Ion, inculpatul Adamescu Grigore Dan i-a implicat, în acest mecanism, pe martorii Onuțe Daniel, care exercita funcția de jurist în cadrul societății coordonată de inculpatul Adamescu Grigore Dan, - respectiv Firestain Elena Daniela, - directorul financiar al unora dintre societățile aflate în același grup de firme, - dar și un avocat, martorul Dumitru George - acesta din urmă au fost încheiate, anterior, și alte contracte de asistență juridică -, precum și un lichidator judiciar, inculpata Borza Monica”, se arată în motivarea judecătorilor de la instanța supremă.
De asemenea, despre o interdicție pusă de instanța de fond în privința aplicării pedepsei complementare a interzicerii dreptului lui Dan Adamescu de exercitare a funcției de director, de administrator și de conducere a unor societăți comerciale în străinătate, judecătorii susțin că este o măsură legală.
Despre fostul judecător Mircea Moldovan, instanța supremă reține că infracțiunile de luare de mită săvârșite de acesta, constând în pretinderea și primirea, la data de 5 decembrie 2013, a unui covor de la Emanoil Postelnicu, precum și sumele de 2.800 lei și de 4.100 lei, respectiv infracțiunea de dare de mită săvârșită de Emanoil Postelnicu în legătură cu trei dosare de insolvență ale Tribunalului București “sunt dovedite, prezumția de nevinovăție fiind înlăturată prin probe certe, sigure”.
Judecătorii mai arată că “relațiile dintre inculpații Moldovan Mircea și Borza Monica erau apropiate, scopul urmărit de fiecare dintre aceștia fiind unul ilicit, constând în primirea de bunuri și sume de bani în legătură cu dosarele de insolvență înregistrate la completul prezidat de inculpatul Moldovan Mircea”, se mai arată în motivarea instanței.
CITEȘTE ȘI Poliția își cumpără un sistem de recunoaștere facială a persoanelor după imaginile furnizate de camere de supraveghere și telefoane În legătură cu procedura insolvenței SC Agirom Internațional SA, Înalta Curte reține că Mircea Moldovan i-a transmis lui Iosif Armaș, prin intermediul Monicăi Borza, “dorința de a fi recompensat, în caz contrar va lua măsurile necesare care îi vor fi defavorabile”.
În aceste condiții, Iosif Armaș, la 8 decembrie 2012, ca urmare a discuțiilor purtate cu Monica Borza, a acceptat “remiterea către inculpatul Moldovan Mircea și inculpata Borza Monica, de produse alimentare care urmau a fi împărțite între cei doi inculpați, cele cuvenite inculpatului Moldovan Mircea fiind ambalate separate”.
Judecătorii mai arată că pe 8 mai 2013, Moldovan i-a cerut lui Armaș sume de bani cuprinse între 3.000 și 4.000 lei.
“În același scop, în cursul lunii decembrie 2002, inculpatul Armași Iosif i-a remis inculpatului Moldovan Mircea un telefon marca Iphone 4S, fiind identificat în cadrul procedurii percheziției domiciliare efectuată la imobilul inculpatului”, mai arată judecătorii în motivarea sentinței.
În aceste condiții, “Înalta Curte reține că infracțiunile de dare de mită săvârșite de inculpatul Adamescu Grigore, respectiv luare de mită săvârșite de inculpații Rovența Elena și Stanciu Ion, sunt dovedite dincolo de orice dubiu, prezumția de nevinovăție fiind înlăturată prin probe certe, sigure”, se mai arată în motivare.
În mai 2016, omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat de instanța supremă, la patru ani și patru luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat că a plătit mai mulți judecători de la Tribunalul București pentru a obține o serie de decizii favorabile firmelor sale.
Prin aceeași sentință, fostul judecător Mircea Moldovan a fost condamnat la 12 ani și două luni de închisoare cu executare, fostul judecător Ion Stanciu a primit trei ani și patru luni de detenție, iar fosta judecătoare Elena Rovența a fost condamnată la patru ani și șase luni de închisoare.
Totodată, fostul judecător Ciprian-Sorin Viziru a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la patru ani și patru luni de detenție.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că cei patru judecători au pretins și primit, personal sau prin intermediari, sume de bani sau bunuri în scopul:
- de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor
- modalității de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari,
- desemnării preferențiale a unor administratori judiciari,
- atribuirii preferențiale a unor dosare de insolvență,
- pentru a-și exercita influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.
CITEȘTE ȘI Contradicțiile și inexactitățile formulate de Trump și Clinton în dezbaterea electorală De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Moldovan Mircea se angaja să atribuie preferențial, unor societăți/practicieni în insolvență, anumite "dosare bune”.
Prin sintagma ”dosare bune" în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență, precizează DNA.
Potrivit rechizitoriului, Mircea Moldovan a primit bani și bunuri în valoare de 29.935 lei, Ion Stanciu a primit 15.000 de euro și 7.300 de lei, Elena Rovența a primit 23.000 de lei, iar Ciprian-Sorin Viziru - 10.000 de lei.
