Coreea de Nord a accelerat ritmul, în 2017, în cursa sa nebună către arma nucleară, relansând temeri, demne de cele mai întunecate momente ale Războiului Rece, cu privire la un conflict atomic, scrie AFP.
Acest dosar urmează să continue să producă titluri de presă în 2018, în contextul în care capitalele străine par incapabile să constrângă Coreea de Nord să renunțe la programele sale nuclear și balistic, scrie News.ro.
Multiplele rânduri de sancțiuni adoptate de Consiliul de Securitate al ONU nu au descurajat Phenianul să realizeze, în septembrie, al șaselea test nuclear, cel mai puternic de până în prezent - un test al unei bombe cu hidrogen, potrivit regimului nord-coreean.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Nordul a realizat anul acesta și o serie de teste de rachete intercontinentale (ICBM) și a dat asigurări că este capabil să atace teritoriul continental american și că a devenit un stat nuclear deplin.
Președintele american Donald Trump a ripostat amenințând - el s-a angajat, de la tribuna ONU să ”distrugă total” Coreea de Nord în cazul unui atac lansat de Phenian - și insultându-l pe Kim Jong-un - pe care la catalogat drept ”omulețul-rachetă”.
”De ce să mă Kim Jong-un, spunându-mi «bătrân», dacă eu n-am să-i spun NICIODATĂ «mic și gras»?”, a dat asigurări Trump pe Twitter.
Unii experți consideră că această supralicitare în injurii și exagerare ar putea să aibă un efect invers față de cel scontat și să încurajeze Phenianul în cursa sa. Cu atât mai mult cu cât Nordul își justifică ambițiile nucleare prin amenințarea americană.
RISC DE ”RĂZBOI INVOLUNTAR”
Statele vulnerabile răspund adesea amenințărilor externe prin militarizare, observă Vipin Narang, un profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
”Soluția este să se sprinteze până în punctul în care, în fața amenințării unui atac, avertizezi că ai multe arme nucleare”, spune Narang.
”Este impresionantă și îngrozitoare viteza cu care au asamblat toate piesele”.
Phenianul spune că prioritatea sa este propria supraviețuire. Criticii săi îl acuză că vrea să reunifice prin forță peninsula împărțită de aproape 70 de ani.
Răspunzând progreselor nord-coreene, Washingtonul și-a multiplicat demostrațiile de forță, prin survolarea peninsulei cu bombardiere.
În paralel, reprezentanți americani au agitat amenințarea opțiunii militare, alimentând temeri cu privire la o eroare de calcul susceptibilă să degenereze în conflict.
Van Jackson, un expert în probleme de apărare la Universitatea Victoria din Wellington, apreciază că riscul unui ”război nuclear involuntar” nu a mai fost atât de mare de la Războiul Rece, din cauza sofisticării armamentului nord-coreean și nivelului actual al tensiunilor.
”Coreea de Nord ar putea să vrea să efectueze un atac nuclear preventiv, dacă ea crede că Statele Unite sunt pe punctul de invada sau decapita regimul”, spune Jackson.
De aici temerea, în țările aflate în raza de acțiune a arsenalului nord-coreean, față de un război nuclear care s-ar solda cu milioane de morți.
În Japonia unii au început să construiască adăposturi acasă sau la birou. În Coreea de Sud, voci cer Guvernului să-și lanseze propriul program nuclear, ceea ce ar pune în pericol alianța cu Statele Unite, care se presupune că apără Sudul.
EȘECUL POLITICII AMERICANE?
La începutul lui decembrie, sirenele au răsunat în Hawaii, când acest stat și-a testat pentru prima oară de la sfârșitul Războiului Rece sistemul de alertă în caz de atac nuclear.
Numeroși experți consideră că este necesar ca Washingtonul să dialogheze cu Phenianul.
Însă Nordul, care susține că arma nucleară nu este negociabilă, revendică să trateze de la egal la egal cu Statele Unite, ca două puteri nucleare.
Washingtonul a spus mereu că nu va accepta o Coree de Nord dotată cu arma nucleară și că Phenianul trebuie să ia măsuri concrete de dezarmare înaintea oricăreii discuții - al cărei obiectiv este dezarmarea nucleară.
Secretarul de Stat american Rex Tillerson tocmai a creat o surpriză, sugerând că țara este pregătită de-acum să negocieze ”fără vreo condiție prealabilă”. Însă Casa Albă a dat asigurări după aceea că poziția sa nu s-a schimbat.
”Mi se pare straniu să se spună că «nu acceptăm» arma nucleară nord-coreeană”, declară Joshua Pollack, un cercetător la Middlebury Institute of International Studies din Monterey. ”Să spui sau să nu spui anumite cuvinte nu schimbă cu nimic realitatea”.
Să se așeze la masa negocierilor cu o Coree de Nord ”nucleară” ar însemna un eșec politic enorm al Statelor Unite, care vor recunoaște în acel moment că nu au reușit să împiedice regimul nord-coreean să dobândească bomba.
Iar cu cât Washingtonul va aștepta mai mult, cu atât prețul diplomatic al unui dialog va fi mai mare pentru Statele Unite, avertizează Joel Wit, de la Johns Hopkins University, care a negociat cu Nordul în timpul administrațiilor Clinton și Bush.
La acea vreme, își amintește el, Phenianul avea doar niște ”rachete amărâte”.
”Râdeam de ei și spuneam că nu este ceva serios”, spune el. ”Acum vedem că e serios, că prețul a crescut și că vor face greutăți”.
