O cădere a sistemului energetic național petrecută în anul 1977 a adus pierderi economice de cinci ori mai mari decât cutremurul din același an. Astăzi, un „blackout” total, similar cu cel din 1977, relatat în urmă cu ani de un specialist vechi în domeniu, este puțin probabil să mai apară. Și totuși, cifrele spun mult despre efectele pe care o cădere de curent le poate avea asupra afacerilor din epoca informatizării și a tehnologiei. Profit.ro a aflat că sute de firme din România plătesc deja mii sau zeci de mii de euro, în funcție de dimensiunea afacerilor și a daunelor potențiale, pentru a se proteja de eventualele pierderi generate de din ce în ce mai frecventele pene de curent.
Anual, economia Statelor Unite ale Americii pierde nu mai puțin de 100 de miliarde de dolari din cauza căderilor de energie electrică. Circa 72% din această sumă este contabilizată de sectorul comercial, acolo unde firme solide au și dat faliment din această cauză.
În România, nu există o estimare clară și oficială asupra impactului căderilor de energie, dar știm că o pană generală de curent din 1977 a provocat pagube de miliarde de dolari, de 4-5 ori mai mari decât cutremurul din același an, după cum relata în 2012 Constantin Ioanițescu, pe atunci director de dezvoltare al ELCEN, specialist cu 40 de ani în domeniu.
Astăzi, un eveniment de aceeași amploare este puțin probabil să se petreacă însă, așa cum bucureștenii au simțit pe pielea lor zilele acestea, căderile de curent pe arii largi sunt evenimente din ce în ce mai dese.
Pentru o firmă din industrie, de exemplu, care trebuie să lucreze la foc continuu, pentru companiile din IT, care adminstrează mii de servere ori pentru bănci, care țin în spate milioane de carduri, o cădere de energie de lungă durată poate fi un adevărat dezastru. Avem recent cazul Raiffeisen, unde, din cauza unei căderi de energie cardurile au devenit nefuncționale pentru câteva zeci de minute.
Sute de companii din România, mai ales multinaționalele, plătesc prime de asigurare tocmai pentru a se proteja în caz de eveniment major.
Fie că au copiat întocmai modelul companiei-mamă (situație întâlnită în cele mai multe cazuri), fie că au conștientizat singure riscul, foarte multe firme din România au în contractele de asigurare o clauză care le protejează de pierderile provocate de căderile de curent majore. De fapt, această clauză, include toate utilitățile, nu doar energia electrică.
O asigurare ce poate face diferența între supreviețuire și faliment. Cum funcționează clauza de protecție împotriva întreruperii utilităților
“Pierderile generate de o pană de energie se încadrează în acoperirea pierderilor din întreruperea afacerii provocate de întreruperile de utilități. Când vorbim despre utilități ne referim la o gamă mai largă de sisteme și rețele critice care pot însemna întreruperi de energie electrică, gaz, apă însă de asemenea ne referim la întreruperea de sisteme de comunicații și transmisii de date, la orice sistem de cabluri și conducte. Spre exemplu, orice întrerupere sau imposibilitate de folosire a unui sistem de conducte de evacuare a apei industriale, poate, în funcție de domeniul de activitate, afecta o companie în aceeași măsură în care o face o pană de energie”, explică, pentru Profit.ro, Daniela Stoica, Head of Corporate Clients Department la Willis Towers Watson România, unul dintre cei mai activi brokeri din domeniul corporate.
Potrivit acesteia, condițiile de asigurare pot fi negociate de către broker, în funcție de nevoile clientului, însă toate clauzele pentru pierderi de profit generate de o cădere a utilităților vin cu o franșiză temporală, adică asigurătorul plătește dauna doar în cazul în care a trecut o anumită perioadă de timp fără a beneficia de respctiva utilitate. Stoica spune că franșiza standard este de 2-3 zile, dar că se poate negocia până la intervale de timp de nivelul orelor.
Laurențiu Iakab, deputy general manager la Marsh România, cel mai mare broker corporate din țară, spune că intermediarul pe care îl reprezintă are deja sute de clienți care au programe de asigurare ce includ o clauză privind acoperirea pierderilor generate de căderea utilităților. Mai mult, spune Iakab, Marsh reușește să ducă franșiza la maximum 4 ore.
“Foarte mulți dintre clienții noștri au acoperire pentru pierderile financiare suferite că urmare a întreruperii utilităților, inclusiv ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică. Acest risc poate fi inclus printr-o clauză specială în secțiunea de business interruption (pierderi financiare) ce se atașează polițelor de daune materiale. Pentru că nu este un risc acoperit printr-o poliță distinctă, este dificil de făcut o estimare a costului. Asigurarea de tip business interruption este utilă tuturor companiilor, din toate domeniile de activitate fie că discutăm de companii din zona industrială, real estate, comerț, telecomunicații sau alte domenii. De exemplu, pierderile financiare datorate întreruperii de utilități (electricitate) pot fi însemnate la companiile producătoare și aici pot fi afectate inclusiv materiile aflate în curs de producție. Dar nu numai companiile producătoare pot fi afectate – un alt exemplu poate fi în zona companiilor de telecomunicații, unde o întrerupere de lungă durata a curentului electric poate avea un impact major asupra serviciilor furnizate clienților și, implicit, pierderi financiare cu consecință însemnate. În plus există și produse de asigurare dedicate furnizorilor de utilități care acoperă răspunderea acestora în față clienților”, a arătat Iakab, pentru Profit.ro.
Ambii specialiști chestionați de Profit.ro spun că acest tip de asigurare este standard în țările dezvoltate ale lumii, ca parte a unor pachete de asigurare mai complexe.
În ceea ce privește nivelul de primă asociat cu clauza specifică întreruperilor de utilități, Daniela Stoica spune că se situează între 0,1 și 0,5% din marja brută asigurată. Raportat la sumele asigurate de companiile mari, putem vorbi de prime de la câteva mii, la câteva zeci de mii de euro anual în funcție de dimensiunea afacerilor și a pierderilor potențiale.
Produsul este oferit inclusiv de asigurătorii din România, în principal cei mari, parte din grupuri internaționale, cum ar fi Omniasig VIG sau Allianz Țiriac. Brokerii lucrează însă și cu asigurători din afara țării.
Așa cum este construit, produsul poate fi necesar aproape oricărui tip de business.
“Practic nu există companii care să nu depindă de utilități și rețele de comunicare. Recomandarea noastră ar fi aceea ca toate companiile care au încheiată o poliță de asigurare de bunuri să încheie și o asigurare de pierderi din întreruperea activității, inclusiv acoperirea pierderilor provocate de întreruperile de ultilități. În ce privește asigurările de Business Interruption, este bine cunoscut faptul că marea majoritate a companiilor care suferă o întrerupere majoră de activitate nu reușesc să își reia activitatea în absența acoperirii pierderilor prin asigurare”, continuă Daniela Stoica.
Marsh amintește că a plătit și daune în baza unor polițe de tip Business Interruption.
“În portofoliul nostru avem clienți, fie din zona de producție, real estate, telecomunicații, care au fost despăgubiți pentru pierderile financiare ca urmare a întreruperii activității. Și în alte țări, business interruption este un risc des intâlnit in programele de asigurare standard. În portofoliul nostru avem multe companii care cumpară acoperirea și, de obicei, includem si pierderile cauzate de întreruperi de utilitati. În ceea ce privește daunele, trebuie precizat că asigurătorii despăgubesc doar pierderile financiare de consecință ale asiguratului ca urmare a unor riscuri/avarii petrecute la furnizorii de utilități, nu și pe cele care țin de voința/decizia furnizorului de utilități”, precizează Laurențiu Iakab.
