Banca Națională a României a transmis Parlamentului că se opune unui proiect care vizează eliminarea excepției privind programul Prima Casă din Legea privind darea în plată. Posibilitatea ca și debitorii cu credite garantate de stat să dea în plată ar duce băncile în situația de a nu mai putea recupera banii de la stat, scrie prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.
Senatorul ALDE Daniel Zamfir a depus un proiect de lege în luna mai a acestui an prin care urmărește abrogarea unui articol din textul Legii privind darea în plată, astfel încât creditele de tip Prima
Casă să nu mai fie exceptate de la aplicarea legii.
Guvernul și Ministerul Finanțelor publice nu susțin proiectul, iar BNR a transmis, de asemenea, că nu este de acord cu modificarea.
Prin darea în plată s-ar stinge nu doar obligația de rambursare a creditului cu și oricare obligație subsecventă de garantare, astfel că băncile nu vor putea executa garanția statului, care reprezintă jumătate din valoarea principalului, scrie într-o scrisoare adresată Comisiei de buget, finanțe și bănci din Senat.
„Pe cale de consecință, efectele produse de adoptarea propunerii legislative vor conduce la premisa în care banca se va afla, în cadrul unui program guvernamental fundamentat pe parteneriatul de împărțire proporțională a riscurilor, într-o situație de asumare a riscurilor în mod singular, identică asumării aferente unui credit acordat în afara respectivului program, în ambele cazuri, singura modalitate de recuperare a creanței băncii rămânând exclusiv executarea garanției asupra imobilului”, se arată în document.
Oficialul BNR mai notează că garantarea de către stat a creditelor pentru Prima Casă are drept consecință reducerea rezervelor prudențiale de capital sau a cerințelor de fonduri proprii (CRR) pe care băncile sunt obligate să le aloce pentru aceste credite, având în vedere că ele sunt acoperite parțial de garanția guvernamentală. Partea garantată de stat are cerințe de capital zero, dar în cazul în care ar fi introdusă posibilitatea dării în plată a imobilului cumpărat prin Prima Casă, băncile ar fi puse în situația de a majora cerințele de fonduri proprii pentru aceste credite.
Totodată, BNR mai notează că debitorii Prima Casă beneficiază de condiții de creditare mai avantajoase, mai ales din perspectiva avansului minim de numai 5%, față de 15%, în timp ce marja de dobândă este limitată la 2% pe an.
În proiectul inițial al Legii privind darea în plată erau incluse toate creditele aferente persoanelor fizice, însă după presiunile BNR, ale băncilor și ale Guvernului au fost introduse mai multe excepții, printre care și pe aceasta privind Prima Casă, la momentul adoptării în aprilie 2016.
Poziția BNR nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că exceptarea Prima Casă a fost printre principalele revendicări din timpul dezbaterilor pe darea în plată, susținând că altfel programul s-ar fi închis.
Senatorul Zamfir susține că și debitorii cu credite garantate de stat ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a cere închiderea creditului în schimbul renunțării la locuință, în condițiile în care creșterea ratelor interbancare a dus la creșterea ratelor lunare, creditele Prima Casă având dobânzi variabile, calculate în funcție de ROBOR.
Rata la un credit ipotecar mediu de tip Prima Casă (193.000 de lei pe 30 de ani) a crescut cu aproape o treime, la 1120 de lei, între martie 2017 și septembrie 2018.
Băncile au acordat peste 261.000 de credit Prima Casă începând cu 2009, ceea ce reprezintă un volum al garanțiilor de 23 de miliarde de lei, respectiv credite de 46 de miliarde de lei, adică circa 65% din soldul creditului pentru locuințe.
