Banca Națională a României a păstrat prognoza privind rata anuală a inflației la 3,5% pentru decembrie 2018 și a majorat cu 0,2 puncte procentuale estimarea pentru finele anului viitor, la 2,9%.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflația se va menține în intervalul țintă de 1,5-3,5% și va rămâne în acest cadru până în 2020, după ce rata anuală a urcat la peste 5% în mare parte din acest an.
Există și riscuri la adresa prognozei, spune Isărescu, cele mai importante fiind evoluțiile prețurilor la țiței și ale celor administrate.
"Tendința e ca acum să meargă spre 70 (dolari/baril, n. red.). Dacă se duce spre 80, datele noastre se schimbă. Transmiterea prețului internațional este extrem de rapidă în România, se face aproape automat", explică guvernatorul influența prețului la petrol. "Riscul este să se mai întâmple ceva pe plan internațional, se mai întâmplă ceva printr-un consulat printr-o țară orientală și ne trezim cu creșterea prețului la petrol", adaugă Isărescu.
Guvernatorul spune că prețurile administrate, cum sunt cele la energie și gaze, ar trebui să fie cel mai ușor de previzionat, dar că acest lucru nu se întâmplă în România.
"A ajuns partea cu cele mai mari surprize și în sus și în jos. În vară am avut surpriza cu scăderea prețului la energie, apoi s-a compensat. Acum se discută de prețul la gaze", spune Isărescu.
BNR remarcă o reducere a excesului de cerere din economie, ceea ce se vede și în scăderea inflației de bază - rată din care sunt excluse prețurile volatile și cele admnistrate.
"Are loc o corecție foarte bună, creșterea economică se duce către potențial. Dacă se menține și în anii următori, ar fi o reușită", spune Isărescu și menționează că în această evoluție se vede și influența politicii monetare mai restrictive din acest an.
După o creștere economică de aproape 7% în 2017, una dintre cele mai ridicate din Europa, creșterea PIB se reduce spre 4% în acest an, sau chiar sub acest nivel, în funcție de diferitele prognoze din piață.
Dezavantajul reducerii excesului de cerere din economie este reprezentat de o creștere economică mai lentă, care necesită ajustări pe partea de cheltuieli fiscale, spune Isărescu.
Presiuni pe creșterea inflației vin și din majorările salariale, mai ales în contextul unei tensionări ridicate în piața muncii - șomaj redus și locuri de muncă neocupate.
"Piața muncii rămâne foarte tensionată. Este o preocupare pentru toți. Tensiunile de pe piața muncii pot fi ele elemente de împingere a salariilor peste creșterea de productivitate. Este legat și de migrație, dar nu numai. Avem un grad de necorelare a calificărilor destul de ridicat. Acesta alimentează creșterea salariilor", spune Isărescu.
Guvernatorul mai remarcă și o temperare a deficitului extern, însă ajustarea are loc pe partea de servicii, în timp ce deficitul din comerțul cu bunuri se adâncește, cu un ritm anual de 20% în primele 8 luni din acest an față de perioada similară din 2017.
"O temperare a deficitului extern arată că o anumită ajustare sui generis are loc la nivelul economiei. Nu este loc de a te culca pe o ureche în domeniul extern. Simțim o erodare a competitivității. Creșterile salariale, dacă nu sunt corelate cu productivitatea, se duc în pierdere de competitivitate", spune Isărescu.
Reducerea formării brute de capital fix, adică a investițiilor în economie, reduce prespectivele de creștere economică ale țării, mai ales că domeniul infrastructurii rămâne deficitar, inclusiv în comparație cu țările din regiune, remarcă guvernatorul.
BNR a menținut dobânda cheie la 2,5% la ultima ședință de politică monetară din acest an. Între ianuarie și mai BNR a ridicat în trei rânduri dobânda cheie de la 1,75%.
