Banca Națională a României a vândut 1 miliard de euro din rezerva valutară în iunie pentru a proteja leul, potrivit estimărilor ING Bank. În luna mai, BNR cheltuise alte circa 1,5 miliarde de euro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Creșterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă a fost generată de un deficit de lichiditate, care pare în mare măsură să fie cauzat de intervențiile BNR în piața valutară.
Leul s-a menținut nemișcat față de euro în ultima lună, chiar dacă în rândul monedelor din regiune există o mișcare de depreciere. Euro a câștigat 2,2% față de zlotul polonez, 3,1% față de forintul maghiar și 1,1% față de coroana cehă în ultima lună. În timp ce moneda unică europeană a pierdut 0,1% în fața leului în ultima săptămână, a câștigat 1,2% față de zlot, 1,4% față de forint și 0,6% față de coroană. Explicația pentru rezistența leului pare a se găsi la BNR, pentru că situația macroeconomică a României este mai proastă decât cea a țărilor din regiune.
„Datele privind rezervele valutare pe luna iunie sugerează, după plata eurobondurilor, intervenții valutare de până la 1 miliard de euro. Vedem nivelul curent al cursului drept unul nesustenabil față de cel al țărilor corespondente pe termen mediu”, se arată într-o notă a ING Bank.
Rezervele valutare la BNR au scăzut luna trecută cu peste 1,35 de miliarde de euro, la 31,7 miliarde de euro. În rezervă au intrat 950 de milioane de dolari (815 milioane de euro) dintr-un împrumut pe piețele internaționale făcut de Finanțe și au ieșit aproape 1,7 miliarde de euro pentru rambursarea împrumuturilor statului, ceea ce face ca doar din diferența de intrări și ieșiri din contul Trezoreriei rezerva să scadă cu circa 750 de milioane de euro.
Tot ING Bank estima la 1,5 miliarde de euro vânzările de valută ale băncii centrale în luna mai, acesta fiind cea mai ridicată sumă cheltuită de banca centrală după noiembrie 2012. BCR estima la 1 miliard de euro intervențiile BNR în luna mai.
Banca centrală nu dezvăluie date despre intervențiile pe cursul de schimb, menționând doar că regimul leului este unul de flotare controlată.
Important pentru cei cu credite în lei este că vânzările de valută ale băncii centrale au darul de a crește ratele în piața interbancară, în condițiile în care BNR retrage din masa monetară când vinde euro. BNR a absorbit lichiditatea în exces prin operațiuni de atragere depozite, începând cu luna mai, astfel încât să aducă ratele interbancare mai aproape de dobânda cheie.
Băncile au depus BNR, inițial, o sumă record de 18,6 miliarde de lei la prima operațiune de acest tip, dar sumele au scăzut treptat, la 3 miliarde de lei în mai și la 0 la ultima licitație cu alocare completă, semn că sistemul a intrat pe deficit de lichiditate. Bancherii așteptau ca BNR să organizeze operațiuni repo, în condițiile în care nivelul ROBOR overnight a ajuns aproape de 3,5%, cât este și dobânda la facilitatea de creditare a băncii centrale, însă BNR a preferat să anunțe o nouă licitație de atragere depozite, la care nu s-a prezentat nimeni.
„Cu ratele interbancare aproape de facilitatea de credit, presupunem că banca centrală e preocupată în principal de stabilitatea cursului de schimb în această perioadă de vânzări ale activelor piețelor emergente și mai puțin de nivelul dobânzilor”, arată economiștii ING.
BNR are miercuri o nouă ședință de politică monetară și va decide dacă păstrează dobânda cheie la 2,5% sau o crește din nou cu 0,25 puncte procentuale pentru a veni mai aproape de nivelul pieței, în condițiile în care și inflația a crescut peste așteptări. BNR a crescut dobânda cheie cu 0,75 pp de la începutul anului, încheind ciclul de relaxare monetară început în criză.
