Banca Comercială Română se așteaptă la o creștere a inflației mai rapidă în perioada următoare, ceea ce va determina Banca Națională să crească la rândul său dobânda cheie și să limiteze spațiul de variație a dobânzilor din piața interbancară, de unde sunt luate cotațiile ROBOR pentru calculul ratelor de dobândă variabile la creditele în lei.
BCR a revizuit la 2,4% inflația la finele acestui an (de la 2,2% anterior) și la 3,7% la finele lunii martie din 2018, de la 3,5% anterior, după ce Guvernul a majorat acciza la carburanți, prețurile administrate la electricitate și gaze au crescut și sunt așteptate noi creșteri la curent, având în vedere liberalizarea pieței, după un avans de 20% în ultimul an. Prețurile acestor bunuri se regăsesc în restul economiei, astfel că vor exista efecte asupra întregului coș de consum din care se determină rata inflației.
În ultima perioadă am văzut o creștere accelerată a dobânzilor din piața monetară interbancară. Indicatorii ROBOR pe termen scurt au crescut la un moment-dat chiar peste politica de dobândă monetară a BNR de 1,75%, moment la care banca centrală a injectat lichiditate în piață pentru a tempera avansul dobânzilor.
Economiștii BCR explică cum BNR a restrâns lichiditatea din piață prin intervențiile de curs, lucru ce s-a cuplat cu plățile mai mari decât bugetul de stat decât cele așteptate și cu poziții însemnate pe piața de swap-uri valutare.
Dacă avansul ROBOR din ultima vreme a fost mai accelerat decât s-a așteptat BNR, creșterile de dobândă din perioada următoare par certe, având în vedere creșterea inflației, reiese din raportul BNR.
Astfel, după ce BNR a redus cu 0,25 pp coridorul din jurul dobânzii cheie (la 1,25 pp) la ultima ședință de politică monetară, lucru ce înseamnă că dobânzile nu pot scădea sub 0,5% pe piața interbancară, BCR se așteaptă la o încă reducere similară a coridorului, ceea ce ar pune pragul de jos al dobânzilor la 0,75%.
“O dată ce creșterea dobânzilor a fost livrată deja de piață și luând în calcul și zâzania creată în rândul opiniei publice de creșterea abruptă a ROBOR, inclusiv datorită relevanței tot mai mari a creditării în lei (peste 60% din stocul total de credite neguvernamentale), credem că, în cazul apariției unor presiuni, banca centrală va opta în viitor către o distribuire mai echilibrată a acestora pe diversele piețe locale, exercitând un control mai strâns asupra dobânzilor”, se arată în raportul semnat de Horia Braun, economistul-șef al BCR.
BCR estimează și că BNR va crește la 2,25% dobânda cheie, în două ședințe, cu câte 0,25 pp, cel mai probabil ambele în primul trimestru al anului viitor, ceea ce ar pune suportul dobânzilor la 1,25%.
“Din perspectiva ratei dobânzii la facilitatea de depozit, acestea ar duce ciclul actual de întărire a politicii monetare la o amploare de 1 punct procentual. Chiar și la noul nivel, însă, atât dobânda de politică monetară, cât și dobânzile din piață vor rămâne sub nivelul ratei inflației prognozate, respectiv în teritoriul real negativ”, potrivit raportului.
România va ajunge astfel la cea mai ridicată rată cheie din regiune, lucru care va reduce presiunea pe cursul de schimb, în condițiile în care și volatilitatea externă și internă ar fi redusă, estimează economistul BCR.
Cea mai mare bancă locală se așteaptă ca Guvernul să ia măsuri fiscale pentru a ține deficitul bugetar sub control anul viitor, caz în care o creștere suplimentară a dobânzii de politică monetară de către BNR ar avea beneficii limitate, mai ales dacă banca centrală va restrânge pe cale administrativă îndatorarea populației, ducând astfel implicit la încetinirea creditului de consum și al celui ipotecar.
“Tot în acest scenariu, dobânda ROBOR ar urma să conveargă către noua dobândă de politică monetară până la finele lui 2018, în vreme ce cursul leu/euro s-ar putea menține pentru restul anului viitor într-un interval ușor superior celui din primul trimestru, de circa 4,62 – 4,68”, se arată în raport.
Horia Braun recomandă “să stăm cu ochii cât cepele pe evoluția prețurilor activelor de pe piețele emergente”, pentru că acestea vor avea cel mai mare impact asupra direcției în care o vor lua piețele financiare locale.
Din plan extern vin riscuri din “telenovela spaniolo-catalană”, alegerile din Italia, încheierea programului BCE de relaxare cantitativă, din “haosul” Brexit, din “ideile disruptive anti-globalizare” ale administrației Trump în SUA, plus schimbări în conducerea Fed și punerea în practică a politicii de reducere a bilanțului băncii centrale americane, arată raportul.
În țară, riscurile sunt cele de care s-a tot vorbit în ultima vreme, derivate din politica fiscală.
