Autoritățile de la Bruxelles se pregătesc să ceară o creștere importantă a contribuțiilor pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, după 2020, pentru a susține puterea financiară a acesteia după Brexit și pentru a putea face față unor noi obiective strategice, relatează Financial Times.
Comisia Europeană va începe să dezbată forma viitorului buget pe termen lung al Uniunii, care va deveni unul dintre cele mai disputate subiecte de luptă politică în 2018. Liderii UE vor discuta prioritățile la un summit programat în luna februarie, iar în luna mai va fi făcută o propunere oficială, scrie News.ro.
Negocierile referitoare la buget sunt de regulă intens disputate la Bruxelles, pentru că au nevoie de unanimitate și pun în opoziție contributorii neți mari, cum sunt Germania și Franța, cu beneficiari neți ca Polonia și Ungaria.
Bugetul aferent perioadei 2014-2020, în valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni și de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.
CITEȘTE ȘI RETROSPECTIVĂ Băncile au avut un nou an bun, cu mai puține castane legislative, deși s-au trezit, în premieră, sub tirul GuvernuluiDe această dată, dificutățile sunt amplificate de trei factori: ieșirea Marii Britanii din UE lasă un gol de finanțare de până la 10 miliarde de euro pe an, din 2021; solicitările de fonduri suplimentare pentru migrație și zona euro; și tensiunile dintre est și vest în probleme ca împărțirea refugiaților între statele membre sau aplicarea legii.
Comisarul pentru Buget, Gunther Oettinger, a spus că jumătate din acest deficit de finanțare ar trebui să fie acoperit prin reducerea unor cheltuieli, iar restul prin suplimentarea fondurilor de către contributorii neți. Chiar și cu această abordare, este probabil ca plafonul auto-impus din produsul național brut al UE, de 1%, susținut de Germania și respectat de peste 10 ani, să fie depășit.
Comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan, a întrebat în decembrie, referitor la opțiunile de acoperire a deficitului de finanțare, dacă statele membre sunt pegătite să își majoreze contribuțiile de la 1% din produsul național brut la 1,1-1,2%.
Între contributorii neți, Olanda și Suedia vor face probabil o prioritate din reformarea modului în care este utilizat bugetul UE.
Negocierile referitoare la bugetul UE vor forma un element cheie în dezbaterile mai largi privind viitorul Europei. Germania va dori să se asigure că țări ca Polonia și Ungaria respectă valorile europene majore, cum ar fi respectarea legii, în schimbul unei contribuții financiare mai mari.
Alte planuri includ crearea unui buget pentru migrație, care ar reprezenta reformarea și centralizarea diferitelor fonduri existente în prezent.