Cercetători au noi indicii care îi fac să creadă că a existat apă pe marte, idee care la rândul ei stă la baza teoriei conform căreia Marte a găzduit cândva viață.
Robotul Curiosity a trimis sample-uri de teren pe baza cărora cercetătorii de la NASA au ajuns la concluzia că Craterul Gale, unde se află Curiosity, a găzduit cu mulți ani în urmă o oază.
Examinând datele primite de la Curiosity, care a studiat sedimentele din Craterul Gale, oamenii de știință cred că acestea conțin săruri minerale, ceea ce înseamnă că aici ar fi existat lacuri sărate.
Pietrele cu săruri minerale sunt rezultatul condițiilor fluctuante de pe Marte, care a trecut de la un climat umed la cel deșertic înghețat de astăzi.
Cercetătorii compară formațiunile geologice din Craterul Gale cu lacurile sărate din zona Altiplano, a Americii de Sud. Râurile care curg dinspre munte în această regiune generează același tip de schimbări care au fost observate pe Marte.
Cei de la NASA vor acum să înțeleagă când anume s-a schimbat clima pe Marte și cât de mult a durat tranziția.
Pentru mulți cercetători, întrebarea principală s-a transformat din “A existat viață pe Marte?” în “Acum cât timp a existat viață pe Marte?” sau “Când au fost condiții bune pentru viață pe Marte?”
Curiosity analizează pietrele din Craterul Gale și trimite datele către NASA. Acest crater a fost special ales în speranța că deține indicii cu privire la evoluția climatului de pe Marte. Următorul pas este trimiterea Curiosity către zone cu un grad mai mare de înclinare al rocilor.
