Smart City are, de fapt, un singur rol, acela de a face viața mai bună celor din comunități, tehnologiile fiind doar uneltele pentru a se realiza acest deziderat, spune, la emisiunea Smart City România de la Profit.ro TV, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City.
“Smart city este mai ușor să spui ce nu este. Nu este tehnologie. Și foarte mulți au această tendință de a asocia o comunitate inteligentă doar cu noile tehnologii. Nici pe departe.
Smart City este despre oameni și noi va trebui să învățăm cum să folosim aceste unelte, de la inteligența artificială, energie, smart mobility, transport, poluare și până la educație și sănătate.
13 martie - Maraton Securitate energetică
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
Toate aspectele vieții sunt impactate de ceea ce înseamnă o comunitate inteligentă. Și atunci, va trebui să înțelegem că un smart city de fapt are un singur rol, să ne facă viața mai bună, în comunitățile noastre. Tehnologiile sunt doar uneltele prin care noi trebuie să facem acest lucru”, spune acesta.
Există la acest moment peste 1.200 de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village în România.
“Nu suntem unde ne dorim să fim. Nici pe departe. Dar nu suntem nici ultima țară din Uniunea Europeană. Avem proiecte cu care putem ține capul sus la nivel european.
Avem tendința de a compara România cu anumite capitale europene. Asta este prima greșeală pe care o facem. Cred că ar trebui să mai înțelegem un lucru fundamental. De unde am plecat? Unde suntem? De unde au plecat celelalte țări? E bine să ne uităm în sus, e bine să avem un grad de comparație care să ne motiveze, dar totodată să nu uităm și imaginea reală.
Doar anul acesta, în România, sunt 12,8 miliarde de euro, bani disponibili pentru investiții în comunitățile noastre. Deci, sunt 435 de apeluri (n.red. fonduri europene)”, precizează Eduard Dumitrașcu.
“Trebuie să înțelegem că avem nevoie de o altă abordare. Avem nevoie să încercăm să construim altfel comunitățile noastre, să construim bugetele altfel, să ascultăm comunitatea. S-au dus vremurile din anii ‘90, din anii 2000, când avem acel model despotic în care Tătuca, indiferent cine era Tătuca, președintele Consiliului Județean, primarul municipiului, primarul comunității, popa din sat, le știa aproape pe toate. El stabilea bugetul, el stabilea principalele investiții, el stabilea ce avem nevoie în comunitate. Nu.
Nu de fiecare dată ce credem noi că este important, este relevant și pentru comunitate. Și atunci, trebuie să înțelegem că avem aproape 13 miliarde de euro bani care pot fi investiți în comunitățile noastre, că trebuie să facem acest salt în modul de abordare la nivel de comunitate, în modul de creare a bugetului, că doar prin fonduri europene ne putem dezvolta”, explică acesta.
Eduard Dumitrașcu subliniază și necesitatea unei strategii bine definite în ceea ce privește conceptele de Smart City și Smart Village, astfel încât traiul în cadrul comunităților din România să fie unul cât mai bun pentru cetățenii săi.
“Avem nevoie de o viziune, avem nevoie de o strategie pentru îndeplinirea acelei viziuni. Nu întâmplător, la Cluj avem lucrurile bune care s-au întâmplat din perspectiva unei comunități inteligente, la Oradea, la Iași, la Brașov. Bucureștiul, într-adevăr, nu seamănă cu nimic, nici din punct de vedere al dezvoltării, al viziunii, al strategiei. În București avem șapte primari.
Pot să vă spun că în celălalt mandat, din perioada 2020-2024, niciodată, dar niciodată, cei șapte primari nu au stat la aceeași masă în același timp. S-au întâlnit câte doi, câte trei, dar timp de patru ani nu a existat niciun moment în care să avem o întâlnire cu șapte primari care toți au grijă de această regiune metropolitană”, afirmă președintele Asociației Române pentru Smart City, adăugând că proiectele de Smart City și Smart Village au în vedere și partea de economie a comunităților respective, potențialul de dezvoltare, transport, calitatea aerului, geografia locului, dar și oamenii.
“Trebuie să înțelegem că două proiecte de Smart City nu pot fi identice, ce funcționează la Cluj nu este neapărat necesar să funcționeze la Brașov, București, Iași, Constanța. Trebuie să înțelegem specificul locului, trebuie să înțelegem prioritățile locului și să mai învățăm un lucru, din tradiții.
Tehnologia nu exclude tradiția, tehnologia nu exclude istoricul locului. Dimpotrivă, trebuie să înțelegem tradițiile, obiceiurile locului și să venim cu aceste unelte în ideea de a face comunitățile mai bune pentru locuitorii noștri”, completează acesta.
De asemenea, un pilon important în ceea ce înseamnă tranziția unei comunități către conceptul de Smart City sau Smart Village are în vedere și poluarea zonei respective.
“În România mor anul peste 25.000 de români din cauze asociate poluării. Și atunci, pentru că nu vedem poluarea, pentru că nu o simțim la fel și nu avem nervii pe care îi avem în trafic, vorbim foarte puțin despre poluare.
Noi în 2020 am pornit un proiect care se numește City Air, prin care am încercat să înțelegem calitatea aerului în școli, acolo unde copiii noștri petrec probabil mai multe ore cumulat decât în casă. Și am încercat să punem senzori în școli, în proximitatea școlilor și să înțelegem cum putem să îmbunătățim”, mai spune Eduard Dumitrașcu.
Un alt aspect important în ceea ce înseamnă conceptul de Smart City sau Smart Village și, mai degrabă, ajungerea la un astfel de model de trai este reprezentat de date, informații, de cum sunt utilizate ele în beneficiul populației.
“Una dintre cele mai mari probleme pe care noi am văzut-o în dezvoltarea comunităților noastre este integrarea. Cu alte cuvinte, sunt comunități unde avem zeci sau chiar peste 120-130 de aplicații și inițiative. Și atunci va deveni foarte greu pentru tine ca cetățean să-ți instalezi pe telefon 20 de aplicații, una ca să-ți plătești transportul public, una ca să-ți plătești taxele, una cu wifi-ul în spații publice, una a copilului care se duce într-un spațiu public la un muzeu și așa mai departe.
Prin urmare, integrarea în aceste comunități este cea mai mare provocare pe care România o are la nivel de comunitate. Aceeași problemă o avem și la nivelul instituțiilor centrale, integrarea.
Noi în România avem foarte multe date, dar ele nu sunt integrate. Avem această problemă a aplicațiilor, a soluțiilor, a ceea ce oferim comunității, dar nu avem o umbrelă unitară, precum București Smart City, Iași Smart City, Cluj Smart City, Alba Iulia Smart City.
Deci avem nevoie de o viziune și de o strategie pentru a pune în practică”, afirmă acesta, adăugând că este necesară integrarea soluțiilor, a produselor, a proiectelor care au fost dezvoltate într-o comunitate, cum este necesară și o integrare a datelor la nivel național.
“S-au făcut multe astfel de inițiative, legislația s-a schimbat, pandemia pentru acest segment al digitalizării a fost un fel de Oscar în industrie. Post pandemie foarte multe administrații locale au înțeles de ce aveau deja nevoie de digitalizare.
Sunt 2.864 de comune în România, iar în peste 2.000 dintre acesta încă mai lucrăm cu arhiva veche, cu acel catalog sau cu acel caiet făcut cu rigla, cu număr de înregistrare. Deci avem foarte mult de recuperat. România este în plină transformare digitală”, completează Eduard Dumitrașcu.
“O comunitate inteligentă, în primul rând, nu lasă pe nimeni în urmă”, subliniază acesta.
