Programul de relansare a economiei propus de Guvern trebuie luat în serios și derulat cu implicarea, la nivel de specialiști, a organizațiilor oamenilor de afaceri, fiind necesar să fie clar stabilit, inclusiv pe baza unei dezbateri, și spre ce proiecte vor fi direcționați primii bani ce vor fi alocați de Comisia Europeană, este reacția sectorului privat față de acest program, prezentată la Profit TV de Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
Cum va fi relansată economia, puternic afectată după criza COVID-19, și ce se va întâmpla pe piața bancară, precum și cu fondurile de investiții și cele de pensii, bursa și societățile de asigurări va fi detaliat suplimentar de ministrul Finanțelor și cei mai importanți jucători în domeniu la Videoconferința - Profit.ro Financial Forum „Finanțăm repornirea economiei“. Detalii pot fi aflate AICI
"Întotdeauna mediul de afaceri a simțit că nu este în atenția guvernanților în general, acel accent pus pe probleme sociale determinate de situații electorale a fost prezent tot timpul. Realizarea programului propus nu depinde numai de noi, ci și de banii de la Uniunea Europeană, ca și de cum vor funcționa piețele pe care noi ne vindem produsele la export, de cererea pentru produsele românești atât în afara țării, cât și în interior. Important este să îl luăm în serios, pentru că am tot văzut programe de infrastructură, programe de toate felurile, și nu mai credem în programe și strategii", spune Pogonaru la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 17.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
El crede că Guvernul trebuie să vină peste 6 luni cu un raport privind măsurile aplicate până atunci și să implice organizațiile oamenilor de afaceri, la nivel de specialiști, în marile proiecte naționale rezultate din acest program.
În opinia sa, era necesară o prioritizare mai clară a obiectivelor, admițând însă că aceasta este dificil de realizat în condiții de incertitudine generată de pandemia de coronavirus. Este necesar să fie clar stabilit, inclusiv pe baza unei dezbateri, și spre ce proiecte vor fi direcționați primii bani ce vor fi alocați de Comisia Europeană. Pentru aceasta, însă, este nevoie de proiecte viabile propuse UE spre finanțare.
"Prima grijă este însă în privința înscirerii proiectelor. S-a dovedit inclusiv în această perioadă de criză că, de fapt, problema noastră este că nu avem proiecte, că banii ar veni, dar trebuie să punem proiecte pe masă, iar după atâtea guvernări care ne-au tot spus kilometri de autostrăzi și număr de spitale, s-a dovedit că nu sunt proiecte. De aceea am vrea să fim implicați, ca mediu de afaceri, în dezbaterea și elaborarea diverselor proiecte.
După aceea este o problemă de distribuție de către administrația publică. Am avut multe dezamăgiri cu administrația publică. În aceste momente ale pandemiei s-a văzut maximă concentrare și din partea administrației inclusiv în privința pătrunderii digitalizării, s-a dat impresia că în sfârșit s-a ieșit din jocul acesta de evitare a asumării oricărei responsabilități din partea funcționarului public, dar mi-e teamă că nu s-a ieșit pe termen lung, ci doar emoțional, când unii dintre funcționarii publici și-au uitat reflexele de a se feri de orice. Nu trebuie să ne închipuim că de mâine din sectorul public vor pleca zeci de mii de oameni, trebuie să creezi o anume competiție, un alt fel de comportament, care poate începe de la competențe digitale și utilizarea computerului. Trebuie să ne trezim. Digitalizarea, după părerea mea - și îmi asum asta - nu pătrunde în sectorul public pentru că dușmanii ei sunt în primul rând o serie de angajați din acel sector, care își văd job-urile amenințate și reacționează la așa ceva. În momentul pandemiei, o serie de funcționari, decât să se întâlnească cu publicul, au acceptat și nu au mai pus piedici, nu au mai pus întrebări, nu au mai arătat de ce se intră în pușcărie dacă folosești calculatorul, pentru că era mai important să își salveze viața decât să își salveze cariera", explică șeful AOAR.
Videoconferinta, transmisă în direct și la Profit TV, este organizată cu sprijinul: Alpha Bank, Bursa de Valori București, CEC Bank, Depozitarul Central, Fan Courier, Groupama Asigurari, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Roca Investments, Sif Banat-Crisana și Sif Muntenia.
