Aria TNB e restaurantul panoramic de pe acoperișul Teatrului Național București (TNB), deschis de vreo două luni. Cei care au 18 Lounge, restaurantele și cafenelele The Embassy și probabil că și altele, au preluat ambele spații puse la dispoziție de către TNB pentru acest scop, adică pentru a face restaurante. Pe primul l-au deschis în vară, Angelo Grasso. Am scris despre el, mi-a plăcut cum l-au amenajat, și mâncarea a fost și ea destul de bună.
Dar cu Aria TNB s-au întrecut pe ei înșiși. Sigur, și unicitatea locului și a amplasării a contribuit din plin, însă cei care au gândit și au amenajat noul restaurant au făcut o treabă excelentă.
TNB are acoperișul acela cunoscut și foarte distinctiv, care le-a permis celor de la The Embassy să acopere ermetic o bucată destul de consistență. A ieșit un imens salon semicircular în jurul acoperișului, cu un perete de sticlă înalt. Vreo 200 de scaune, banchete și semifotolii de catifea, colorate, plus multe plante, fac o ambianță foarte plăcută.
Terasa de afară e și ea spectaculoasă. Nici nu ar avea cum să fie altfel o terasă panoramică de pe acoperișul Teatrului Național, în centrul centrului Bucureștiului. Acum e ianuarie, e strânsă, însă nu e greu să-ți imaginezi cum arată.
Ne-a surprins și meniul de la Aria TNB, foarte bine făcut. Scurt, câte un fel din grupurile mari de mâncăruri, ca să aibă șanse cât mai mulți să găsească ceva pe gustul lor. Ei îi spun bucătărie internațională, dar poți să îi atribui și un specific multicuisine, o bucătărie destul de creativă, bine prezentată. Noi am luat o supă de ardei copți, foie gras, piept de rață și adana kebab, destul de bune toate și puse pe farfurie cu imaginație și cu destul efort, pe care l-am apreciat. Pieptul de rată a fost bun, dar ținut în cuptor mai mult decât ar fi fost cazul (probabil era făcut pe jumătate și acum doar l-au finalizat), iar kebabul cu linte mult prea iute. Prețurile normale pentru o asemenea mâncare bună.
Despre serviciu ar fi multe de spus. S-au ocupat de noi doi băieți tineri, foarte în formă, cu chef de muncă, rapizi. Copii buni, plăcuți, cu care puteai vorbi. Doar că erau atât de agasanți cu miile de scuze absolut inutile în contextul dat, și cu o etichetă caraghioasă și nelalocul ei, încât încercam să-i facem să se apropie cât mai rar. Trebuia să mă aplec sau să mă mișc cu scaunul de fiecare dată când serveau ceva, fiindcă pe ei așa i-au învățat nu știu cine, și îi obliga să servească doar pe o anumită parte a mesei, chiar dacă asta îl deranjează la culme pe client. Pur și simplu nu concepeau să mă servească pe partea cealaltă! Ei știau una și bună, chiar dacă vedeau clar că asta deranjează. La un moment dat, am început să le spun punctual ce și unde să pună sau să ia. Cred că erau foarte stresați să nu-i vadă șeful făcând astfel de orori…
Aria TNB e, așadar, un rooftop restaurant panoramic foarte bine făcut, cu mâncare bună, serviciu rapid și eficient, prețuri rezonabile. Iar dacă îl vor da afară pe cel care face trainingul chelnerilor, va fi încă și mai bine, pentru că îi prostește pe bieții copii…
