Vicepremierul Paul Stănescu a afirmat luni, la Casa Fotbalului, că fotbalul ar trebui să fie un serviciu public pentru populație precum transportul, apa sau canalul. Confrom unui studiu al FRF, fotbalul românesc ar avea un impact estimat de 740 de milioane de euro, prin contribuție la economia locală, economii în sistemul de sănătate și beneficii sociale.
„În infrastructura sportivă s-au făcut foarte multe investiții, sunt peste 1200 de săli de sport, sunt săli care s-au construit de la zero. Trebuie să ne gândim bine ce avem de făcut, pentru că fotbalul este un fenomen de masă și cred că serviciul public, așa cum este apa și canalul, cum e serviciul de transport, cred că și fotbalul ar trebui să fie un serviciu public. Tot ceea ce s-a făcut în această perioadă în infrastructura sportivă este piublic”, a spus vicepremierul Paul Stănescu în cadrul conferinței de lasare a studiului „Beneficiul social al investiției în fotbal”, realizat de FRF în parteneriat cu Federația Suedeză de Fotbal și UEFA, scrie News.ro.
Studiul a prezentat beneficiile pe care investițiile în fotbal le generează în economie, societate, sănătate și performanță sportivă, cei 700.000 de jucători aducând României un impact estimat de 740 de milioane de euro.
Conform analizei efectuate de Portas și Substance în perioada iulie-septembrie 2017, pe baza unui model UEFA, contrubuția directă la economie a celor 700.000 de persoane care joacă fotbal în România ar fi de 183 de milioane de euro, totodată făcându-se economii la bugetul sănătății de 503,2 milioane de euro. Studiul mai spune că dacă s-ar investi anual doar 19,7 euro în fiecare nou practicant de fotbal, acesta ar aduce un beneficiu de 1.167 euro în economie, sănătate, impact social și performanță.
Datele prezentate relevă însă faptul că din cei 700.000 de români care joacă fotbal, doar 218.754 sunt legitimați la un club, profesioniști și amatori.
Stănescu spune că Guvernul are stabilit ca obiectiv ca în perioada următoare să construiască un teren de fotbal în fiecare municipiu reședință de județ: “În programul de candidatură asumat pentru organizarea EURO 2020 există și construirea și modernizarea a 400 de terenuri de fotbal la nivel național. Lucrăm la aceste terenuri, care vor fi de trei tipuri: o bază cu teren de fotbal, unul de minifotbal și un altul de fotbal, o bază care include un teren de fotbal și unul de handbal sau, pentru mediul rural, o bază care conține doar un teren de handbal multifuncțional. Obiectivul este ca în următoarea perioadă să avem un teren în fiecare municipiu reședință de județ. Primul tip de bază costă 2,2 milioane sau 2,3 milioane de euro, cu TVA cu tot. E un impact, vorbim de aproape 100 de milioane de euro, deci nu sunt sume mici. E un efort, rectificarea bugetară va fi pe 4 septembrie, înțeleg, dar sunt optimist că acest construcții sportive se pot face foarte repede. Timpul de investiție este foarte scurt, pentru că totul este la suprafața solului”.
Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a afirmat că România are puține terenuri de fotbal și că are nevoie de sprijinul guvernului pentru investiții în infrastructură. “Dacă dăm timpul înapoi și în 2014 plana nesiguranța că Guvernul va investi în stadioane și toate cele patru meciuri de la Euro 2020 se vor disputa pe Arena Națională. Dar noi ne dorim ca în urma acestui eveniment să lași o moștenire, o investiție în stadioane, care vor fi folosite de echipele de club. Noi nu vrem să ne oprim aici, avem nevoiee de dezvoltare a fotbalului, la nivel de masă. Avem terenuri foarte puține și vom avea o problemă peste câțiva ani. De aceea și noi am intrat în parteneriat de cofinanțare a acestor terenuri. Dar FRF nu poate rezolva toate aceste probleme, avem nevoie de sprijinul guvernului, de investiții în infrastructură, dar în același timp și din partea autorităților locale”, a declarat Burleanu.
Studiul integral este disponibil aici.
