Cum a relatat Profit.ro în ianurie, Garanti România a fost scoasă din nou la vânzare de grupul BBVA, după ce, în 2020, pe fondul pandemiei, suspendase un proces similar în care ajunsese în fază avansată de depunere a ofertelor.
Până acum au intrat în bid ING Bank, Raiffeisen Bank și Intesa Sanpaolo, potrivit surselor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Camera Penală a Curții Naționale din Spania a confirmat acum decizia judecătorului Manuel García Castellón, care a propus, în 2024, judecarea BBVA, a lui González și a altor 12 persoane - inclusiv directori ai instituției financiare și comandanți de poliție - pentru acuzația de dare de mită în formă continuată și descoperirea și divulgarea de secrete, relatează presa spaniolă.
Scandalul de spionaj în care este implicată banca spaniolă reprezintă unul dintre cele mai mari cazuri de corupție corporativă din Spania, implicând angajarea unui fost șef al poliției pentru a spiona rivali de afaceri, politicieni și jurnaliști între 2004 și 2016.
BBVA a fost pusă sub investigație în iulie 2019, pentru angajarea unei agenții de investigații private, care ar fi fost condusă de fostul comisar de poliție Jose Manuel Villarejo, pentru a investiga oficialii companiei de construcții Sacyr, ca parte a eforturilor de a opri o ofertă publică de preluare a băncii, în 2004.
Cazul face parte dintr-o anchetă mai amplă (așa-numit dosar Tandem), care datează din 2004 asupra lui Villarejo, acesta negând acuzațiile.
Villarejo a fost condamnat la 19 ani de închisoare în 2024, la finele unui proces demarat în 2019.
În conformitate cu constatările Parchetului Anticorupție, Camera Penală a Curții Naționale, a pus acum, de asemenea, sub acuzare BBVA și susține argumentul judecătorului de instrucție, potrivit căruia banca nu este credibilă când afirmă că nu știa de activitățile lui Villarejo atunci când a angajat agenția.
Aceasta a fost ultima oportunitate pentru inculpați de a evita procesul în acest caz.
Printre cei din boxa acuzaților se vor număra, pe lângă banca ca entitate juridică și Francisco González și Villarejo, fostul șef al securității băncii, Julio Corrochano, fostul CEO, Ángel Cano, fostul șef al serviciilor juridice, Eduardo Ortega, fostul șef al auditului intern, Joaquín Gortari, fostul director de risc, Antonio Béjar, fostul șef al controlului intern, Eduardo Arbizu și fostul șef al serviciilor juridice pentru Spania și Portugalia, José Manuel García, scrie El Mundo.
Gonzalez era președintele BBVA la momentul în care banca a angajat agenția. El a demisionat temporar din funcția de președinte onorific în martie 2019 pentru a preveni orice prejudiciu adus reputației băncii. Gonzalez a negat orice faptă ilegală.
BBVA a confirmat anterior că a angajat agenția, dar a declarat că nu a găsit nicio dovadă de spionaj. Procurorii susțin că banca a plătit agenției peste 10 milioane de euro.
În ceea ce privește sistemul instituit de BBVA pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor, judecătorii afirmă că „acesta nu a fost eficient, deoarece a lăsat Președinția Executivă și Conducerea Superioară în afara oricăror reglementări de control”, conducerea băncii fiind chiar cea care ar fi comis „infracțiunile de luare de mită și divulgare de secrete în beneficiul BBVA”.
Instanța a declarat că „nu este nerezonabil să se concluzioneze, așa cum face judecătorul de instrucție, că, cel puțin pe baza probelor preliminare, modelul organizatoric și de management pentru prevenirea criminalității a fost ineficient, având în vedere că exista un grup de persoane care putea acționa în afara acestuia și fără supraveghere, ale cărui ordine erau respectate de subordonați fără a pune întrebări”.
Curtea a precizat că este necesar să fie evaluate toate elementele în faza de judecată, iar clasarea solicitată de bancă nu poate fi admisă în această etapă.
În urma respingerii apelului de către Curtea Națională, BBVA a transmis că prioritatea sa a fost întotdeauna „cooperarea deplină” cu sistemul judiciar și că susține în continuare că faptele investigate nu ar trebui să implice nicio răspundere penală pentru bancă.
În ceea ce-l privește pe Francisco González, Curtea observă că unele dintre serviciile contractate de la Cenyt - compania lui Villarejo - au fost comandate de acesta în calitate de președinte, „care știa, deja, cine este această entitate și metodele sale de investigație, din contractele anterioare”.
Curtea consideră rezonabil să se creadă că acesta este motivul pentru care a reangajat agenția, după ce alte metode de investigație s-au dovedit a fi fără rezultat.
Potrivit anchetatorilor, Villarejo ar fi folosit „ofițeri de poliție pentru a accesa date intime și personale din surse secrete, încălcând drepturile fundamentale ale persoanelor investigate și fără autorizație judiciară”. Și, în ciuda acestui fapt, González „a dispus continuarea contractării serviciilor Cenyt”.
