Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene angajează 5 specialiști IT pentru echipa care dezvoltă și optimizează sistemul informatic MySMIS2021 / SMIS2021+.
Aceaste este platforma prin care sunt gestionate fondurile europene, anunță ministrul de resort.
Posturi disponibile (contracte până la finalul anului 2028):
2 x Administrator infrastructură IT (min. 5 ani experiență);
1 x Administrator servere aplicații (min. 5 ani experiență);
1 x Administrator baze de date & Data Warehouse (min. 5 ani experiență);
1 x Expert interoperabilitate sisteme informatice (min. 3 ani experiență).
Salariile brute pentru posturile scoase la concurs:
• Administrator infrastructură IT: 26.000 RON;
• Administrator servere aplicații: 26.000 RON;
• Administrator baze de date & Data Warehouse: 26.000 RON;
• Expert interoperabilitate sisteme informatice: 25.000 RON.
Din ianuarie și până acum, angajatorii din sectorul public au postat peste 1.500 de oferte de locuri de muncă.
Numărul este cu aproape 60% mai mare față de aceeași perioadă anului trecut.
„Comparativ cu sectorul privat, unde, în aceeași perioadă de timp, au fost postate 20.000 de locuri de muncă, cifrele de la stat par modeste, însă dacă le comparăm cu intervalul de timp similar al anului trecut, observăm o creștere de aproape 60%, în timp ce în mediul privat situația rămâne staționară în raport cu 2025.
Creșterea poate fi surprinzătoare dacă ne gândim că Guvernul a anunțat pentru 2026 o reducere cu 10% a anvelopei salariale, chiar dacă momentan nu este clar ce formă va avea această tăiere, fie că este vorba despre concedieri, reducerea salariilor sau sporurilor ori chiar aplicarea în tandem a celor două măsuri”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, platformă de locuri de muncă.
Capitala este orașul cu cele mai multe poziții disponibile în instituțiile publice, respectiv 255. Este, de altfel, și singurul oraș în care numărul de job-uri este de trei cifre.
Mai departe, în clasament apar orașe precum Timișoara, cu 63 de poziții; Ploiești, cu 59 de poziții; Brașov, cu 54 de poziții și Cluj – Napoca și Constanța, ambele cu câte 52 de poziții. Cele mai puține sunt în Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10 posturi), Focșani (10 posturi) și Brăila (11 posturi).
Pentru cea mai mare parte a acestor lucruri de muncă sunt căutați candidați cu nivel mediu de pregătire, care să lucreze în regim full time, de la sediu. Există însă și 270 de poziții pe bază de proiect pentru care este nevoie de candidați care să ocupe posturile pe o perioadă limitată de timp, cu contract de muncă determinat.
În ceea ce privește pozițiile concrete pentru care se fac recrutări, cele mai multe sunt de șofer (de microbuz școlar, de autosanitară, în salubrizare), șef de serviciu în diverse instituții publice, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical sau referenți. „Un element interesant și, din nou, în contrapondere cu ce vedem în mediul privat, este legat de reducerea la zero a numărului de poziții postate care să aibă salariul afișat în anunțul de angajare. Asta în timp ce, în cazul companiilor private, procentul de job-uri cu salariul afișat a ajuns la 40%”, explică Bogdan Badea.
Potrivit celor mai recente date oficiale, care reflectă situația de la finalul lunii noiembrie, în administrația centrală sunt 815.556 de posturi ocupate, în timp ce la nivelul întregului sistem public sunt aproape 1,3 milioane de posturi ocupate. Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistrează la Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Anii următori nu aduc vești bune pentru bugetari. Vor avea parte de creșteri mici sau chiar noi înghețări la salarii
Ajustarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în 2025 a fost semnificativă, ponderea în PIB coborând de la 9,4% în 2024 la 8,8% în 2025, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Sursele acestei ajustări au fost în principal înghețarea salariilor și restricții la angajări, decise de guvernul condus de către Marcel Ciolacu încă din decembrie 2024, dar și tăierea unor sporuri și limitarea și mai drastică a angajărilor, decisă de guvernul lui Ilie Bolojan la mijlocul lui 2025.
Ținta următoarelor guverne este, însă, să ajungă cu cheltuielile salariale în jurul a 8,3% din PIB în următorii câțiva ani, ceea ce ar presupune creșteri limitate de salarii, înghețări, dacă este cazul, și restricții la angajare.
De ce este important: Deși presiunea pusă pe bugetari a ținut capul de afiș în ultimul an, folosită de politicieni pentru a detensiona cât de cât nemulțumirea populației legată de creșterea semnificativă a taxelor, o ajustare mai drastică este prognozată pentru sectorul de asistență socială (după cum se poate vedea în tabelul de la finalul articolului), în principal pensii, în următorii ani, dar și pentru cel al investițiilor publice, odată cu încheierea PNRR.
De asemenea interesant Dacă la salariile bugetarilor ajustarea din planul fiscal era prevăzută la un punct procentual, pentru asistență socială, unde pensiile au fost înghețate deja pentru 2025 și 2026, aceasta a fost estimată la circa două puncte procentuale. Trebuie precizat și că decizia asupra surselor de ajustare este, în final a statului membru, nu a Comisiei, astfel că guvernele următoare vor putea decide dacă taie unele cheltuieli mai mult și altele mai puțin.
Pentru anii următori, perspectivele nu sunt deloc bune pentru angajații din sectorul bugetar, așa cum a anunțat Profit.ro încă din octombrie 2024.
O traiectorie indicativă pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor cu salariile din sectorul bugetar poate fi găsită în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
Față de plan, prezentat pe final de 2024, au fost înregistrate, deja, unele derapaje, cum ar fi cele legate de deficitul bugetar sau cheltuielile cu dobânzile. Dar, dacă în 2024 deficitul bugetar a fost de 9,3% (standard ESA) față de ținta de 7,9%, iar în 2025 7,65% (standard cash, singurul cunoscut deocamdată) față de ținta inițială de 7% (standard ESA), în 2026, când pe planul fiscal inițial România avea o țintă de deficit de 6,4% din PIB, ar trebui ca acest indicator să revină în traiectoria asumat.
Desigur, deviația costă, iar datoria publică acumulată prin anii de derapaje și deficite mari apasă deja cu un nivel ridicat al cheltuielilor cu dobânzile.
Estimările din planul fiscal arată restricții pentru bugetari în următorii ani
Planul fiscal prevede ca de la un nivel estimat în 2024 la 9,3% din PIB (în final a fost 9,4%), cheltuielile cu salariile să coboare la 8,9% în 2025. Guvernul a anunțat deja 8,8% pentru anul 2025.
Pentru anul 2026, când cheltuiala de personal a statului ar trebui să coboare din nou, de această dată la 8,7%, Guvernul a decis deja din iulie 2025 înghețarea salariilor (care rămân astfel la nivel de noiembrie 2024).
Anii următori, după cum se poate vedea din tabelul de mai jos, ar presupune stagnare sau creșteri limitate, astfel încât ponderea în PIB să coboare treptat.
La declinul cheltuielor salariale ar putea contribui și reducerea numărului de angajați din sectorul public, dar acest proces este mai dificil, marii angajatori din sectorul public fiind Educația, Sănătatea, Poliția și Armata.
Prognoza cheltuielilor cu salariile din sectorul public în următorii ani
(Datele de mai jos, extrase din planul fiscal, au caracter orientativ, arată o direcție, având în vedere deviația înregistrată deja de guverne în 2024 și 2025, precum și riscurile generate de estimarea intinsă pe o perioadă de mai mulți ani)
Cheltuieli cu salarile din sectorul bugetar - evoluție
| Salarii % din PIB | Salarii sumă mld. lei | Deficit bugetar % din PIB | |
|---|---|---|---|
| 2025 | 8,8% | 167,7 | 7,65% |
| 2024 | 9,4% | 164,6 | 8,67% |
| 2023 | 8,3% | 132,7 | 5,61% |
| 2022 | 8,4% | 117,7 | 5,76% |
| 2021 | 9,4% | 111,9 | 6,73% |
| 2020 | 10,4% | 110 | 9,61% |
| 2019 | 9,7% | 102,3 | 4,58% |
| 2018 | 9% | 86,1 | 2,82% |
| 2017 | 8,1% | 69,6 | 2,84% |
| 2016 | 7,5% | 57,1 | 2,4% |
| 2015 | 7,3% | 52 | 1,35% |
| 2014 | 7,5% | 50,4 | 1,72% |
| 2013 | 7,2% | 46,2 | 2,47% |
| 2012 | 6,9% | 40,8 | 2,5% |
| 2011 | 6,9% | 38,4 | 4,29% |
| 2010 | 8,3% | 42,8 | 6,5% |
| 2009 | 9,5% | 46,8 | 7,4% |
| 2008 | 8,4% | 43,3 | 4,8% |
| 2007 | 6,5% | 25,6 | 2,4% |
Principalele puncte de ajustare a cheltuielilor
(Datele de mai jos, extrase din planul fiscal, au caracter orientativ, arată o direcție, având în vedere deviația înregistrată deja de guverne în 2024 și 2025, precum și riscurile generate de estimarea intinsă pe o perioadă de mai mulți ani)
