Un tribunalul federal de apel a decis luni că un număr de 10 monede rare din aur din clasa numismatică ”Double Eagle”, furate din Monetăria Statelor Unite în anii 1930, aparțin guvernului american, nu familiei din Pennsylvania care le-a deținut timp de câteva decenii, informează Reuters.
Cu 9 voturi ”pentru” și 3 voturi ”contra”, Curtea de Apel din Philadelphia a decis că Joan Langbord și fiii ei, Roy și David, nu pot să păstreze cele 10 monede din aur din clasa ”Double Eagle”, emise în 1933 și având valoarea nominală de 20 de dolari, estimate fiecare la câteva milioane de dolari, scrie News.ro.
Decizia de luni ar putea încheia o bătălie judiciară de un deceniu, care a început după ce familia Langbords, moștenitoare a bijutierului Israel Switt din Philadelphia, a găsit monedele într-un seif bancar și a cerut Monetăriei să le autentifice, înainte ca acestea să fie confiscate în 2004.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Familia Langbord intenționează să ceară o revizuire a deciziei de Curtea Supremă, pe baza importantei chestiuni a puterii nestăvilite cu care guvernul sechestrează și păstrează proprietatea unui cetățean”, a declarat avocatul Barry Berke.
Louis Lappen, asistentul procurorului american, a spus: ”Această decizie a stabilit în mod corect faptul că Statele Unite sunt proprietarul de drept al monedelor din aur Double Eagle emise în 1933”.
Cele 10 monede în cauză fac parte dintre cele 445.500 de monede Double Eagle emise de Monetăria din Philadelphia, dar care n-au circulat niciodată, după ce președintele Franklin Roosevelt a decis ca Statele Unite să renunțe la folosirea aurului ca etalon monetar.
CITEȘTE ȘI Kanye West vrea să lanseze o linie de mobilier în colaborare cu IKEA Cele mai multe au fost topite, însă unele au fost salvate ”pe sub mână”. Una dintre ele a fost vândută regelui Farouk al Egiptului și, ulterior, în 2002, a fost vândută la licitație cu 7,6 milioane de dolari.
Guvernul american spune că unele dintre acele monede au fost furate de casierul Monetăriei din Philadelphia cu ajutorul lui Switt, tatăl lui Joan Langbord.
Deși Switt nu a fost pus sub acuzare, guvernul spune că Lanbords reprezintă ”familia unui hoț” și nu ar trebui să beneficieze de acele monede.
În iulie 2011, un juriu a stabilit că guvernul american poate să păstreze monedele, iar în august 2012, un judecător a aprobat acea decizie.
Însă, în aprilie 2015, un juriu de trei persoane de la un tribunal de apel a decis în favoarea familiei Langbords, spunând că guvernul a ratat termenul limită de 90 de zile pentru a depune o cerere de confiscare, după ce preluase oficial monedele, în virtutea Civil Asset Forfeiture Reform Act.
În decizia sa de luni, judecătorul Thomas Hardiman a consideră că acel termen limită nu trebuia să se aplice, iar guvernul nu a făcut altceva decât să încerce să reintre în posesia propriilor bunuri.
”O simplă confiscare nu inițiază o procedură judiciară de preluare, deoarece nu implică un transfer a unui titlu legal”, a explicat judecătorul american.
Tribunalul de Apel a refuzat, de asemenea, să accepte un nou proces, spunând că erorile comise în procesul din 2011 au fost inofensive.
