Impozitul specific pentru hoteluri și restaurtante, ale cărui norme de aplicare au fost făcute publice recent, va stimula creșterea investițiilor în opinia unor hotelieri, iar după părerea altora va avea efect contrar. Unii spun că cei care nu se pricep la management vor încerca să-și vândă activele, iar pe piață vor rămâne servicii de calitate, în timp ce alții cred că impozitul va defavoriza business-ul din turism în raport cu alte tipuri de afaceri.
Ministrul Turismului, Mircea Dobre, care a inițiat proiectul acestui impozit pe vremea în care era doar deputat, a declarat pentru Profit.ro că acest mod de taxare va crește calitatea serviciilor în turism. Toți cei care au lucrat "la alb" până acum, explică el, vor rămâne cu mai mulți bani și vor investi mai mult în partea de calitate a serviciilor, dar și în modernizarea hotelurilor.
În schimb, ministrul crede că pe acele firme care până acum au lucrat "la negru" sau n-au plătit impozite către statul român, probabil că impozitul specific nu îi va stimula să investească, ba dimpotrivă, este posibil ca unii să vrea să-și vândă activele. "Există și o discuție vis-a-vis de partea de investiții, și anume că lumea nu va mai ține mijloace fixe fără să investească în ele", a adăugat Dobre.
Impozitul specific stabilește că hotelurile și restaurantele cu afaceri mai mari de 500.000 de euro nu vor mai fi taxate cu 16% din profit, ci vor plăti o taxă fixă în funcție de numărul de camere și suprafață. Totodată, plafonul pentru impozitul pe venit a fost ridicat de la 100.000 la 500.000 de euro, astfel încât toate societățile cu afaceri mai mici de o jumătate de milion de euro vor fi taxate cu 1% din volumul afacerilor.
Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari hotelieri din România, care a cumpărat recent complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere de la Olimp și a preluat managementul hotelului Lido din București, crede că motivația acestui impozit a fost să normalizeze relația dintre mediul privat și stat. "Noi suntem într-o țară balcanică în care nu ne plac poeziile, nu suntem filiosofi. Nu vrem să mai fim acuzați de fel de fel de lucruri; ai 200 de camere autorizate, plătești atâta. Dacă ești bun, poți să plătești, iar dacă nu ai servicii și nu îți faci loc în piață, ai două variante: ori vinzi și îți schimbi profilul, ori investești mai mult, ca să atragi mai mulți turiști", a explicat Murad.
El spune că, în urma noului impozit, cei care plăteau taxe vor plăti mai puțin, iar cei care nu plăteau deloc vor plăti mai mult. Acum vor deveni cu toți egali față de lege. "Dacă nu ești în stare, le dai la altul. Dacă tu ieși în pierdere de ani de zile, de unde pierzi, de la soacră?", se întreabă retoric Mohammad Murad.
Un alt mare hotelier, Radu Enache, proprietarul lanțului Continental, crede că impozitul specific este ceea ce se cheamă "o aberație în formă pură" și nu-și atinge scopul pentru care a fost creat și declarat cu surle și trâmbițe, adică acela de a fi un ajutor pentru impozitarea normală a IMM. Enache îl numește un impozit "morbid", destinat să "scoată din funcțiune" un Cod Fiscal care prevede foarte clar cum se desfășoară activitatea pentru orice fel de societate.
"Nu se știe cum se aplică, în primul rând. La societatea noastră eu nu știu ce fac cu toate celelalte elemente care sunt legate de Codul fiscal: asset-uri, provizioane, deducții de pierderi și altele. După părerea mea, n-o să mai existe investiții în turism, iar scopul este total periclitat, pentru că de fapt nu se referă nici măcar la 15-20% din prăvăliile care-și desfășoară activitatea în această zonă. E o prostie iremediabilă. Eu am fost întotdeauna, de când m-am luptat cu doamna Grapini, pentru eliminarea acestui impozit imbecil și neavenit. Este total aberant!", a mai spus Enache.
De aceeași parte a baricadei este și Narcisa Moșoiu, directorul general al THR Marea Neagră, companie cu peste 20 de hoteluri pe litoral. Ea admite că ideea introducerii unui astfel de impozit poate fi benefică, însă modul în care legiuitorul a ales să reglementeze acest impozit nu e de natură să stimuleze un mediu economic sănătos. Impozitul acesta, explică ea, nu e legat de profitabilitate și nici măcar de obținere de venituri. Este o taxă fixă în funcție de capacitatea hotelurilor sau de suprafața restaurantelor. Nu este legat de o calitate a activității economice, ci ține doar de lucruri cantitative.
"Se încalcă un principiu constituțional de egalitate în materie fiscală. Practic, agenții economici din turism sunt supuși unui alt gen de impozitare față de alți agenți economici, pentru care se aplică codul fiscal și impozitul pe profit. Prin aplicarea impozitului specific, agenții economici din turism sunt dezavantajați, conducând la un grad de îndatorare mai mare pentru noi comparativ cu celelalte ramuri economice", afirmă șefa THR, care subliniază că firma pe care o conduce și-a plătit întotdeauna datoriile la stat.
Un prim efect, pe termen scurt, va fi reducerea investițiilor, mai spune ea. Practic, vor fi probleme de cash flow și firmele vor căuta să reducă celelalte cheltuieli, în principal investițiile. "Sigur, vor fi și hoteluri care nu se vor mai deschide sau vor reduce perioada de funcționare. Mai este o chestiune legată de modul în care s-au calculat cifrele propriu zise din anexele legii. După mine au fost stabilite în mod arbitrar, nu știu ce a stat la baza calculării lor. Nu știu de ce în Constanța a fost o anumită cifră și în Oradea alta", mai spune Narcisa Moșoiu.
Dimpotrivă, impozitul specific va pune pe picior de egalitate companiile din turism, crede Nicolae Istrate, vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și acționar al societăților care dețin hotelurile Ambasador din București și Decebal din Neptun. Încet încet - continuă el - patronatul din turism începe să înțeleagă că această lege a impozitului specific are o cu totul altă filozofie decât aceea care se dorea implementată în ultimii 15 ani: se adresează tuturor societăților comerciale plătitoare de impozit de profit. "Dacă ai o societate de construcții de drumuri și e pe pierderi de 100 de ani, dar are un restaurant și un hotel, pentru aceste unități plătește impozit specific, cu toate că societatea, per ansamblu, este pe pierdere. Această lege a avut scopul să ne pună pe toți din turism pe picior de egalitate. Restaurantul care aparține unui constructor, hotelul care ține de un service auto, toți să avem condiții echitabile și să plecăm din același punct", susține Istrate.
Oficialul FPTR afirmă că în jur de 85% din societățile comerciale cu coduri CAEN specifice turismului - cazare și alimentație publică, nu plătesc impozit specific, fiindcă legiuitorul a mărit plafonul celor care plătesc impozit de 1% pe venit de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. Istrate spune că rămân, astfel, cei 15% jucători mari, din care mai mult de jumătate au avut profit an de an și au plătit impozit pe profit, și încă 10-12 societăți mari, care n-au plătit nimic de mulți ani, pentru că au declarat pierderi. "Și lor li se pare o mare nenorociere că acum vor plăti un impozit simbolic. Noi, în clipa asta, avem cele mai mici impozite posibile: avem 9% TVA, avem 1% pe venit până în 500.000, la celelalte avem impozit specific mic, stimulativ...", adaugă el.
Nicolae Istrate crede că efectele impozitului specific nu vor întârzia să apară: vor crește profiturile societăților comerciale, iar cei serioși vor investi o mare parte din ele, astfel încât să crescă nivelul calității și să se extindă. "Cred că va fi cel mai bun an turistic al României", concluzionează oficialul.
