Deși discursul public vehiculează tot mai des ideea "decesului" presei tradiționale, datele sociologice demonstrează o realitate mult mai conservatoare. "Rețelele sociale nu au înlocuit încă presa, dar distribuția informației și încrederea în sursa de informație s-au separat și merg pe drumuri diferite", se arată în raportul Expert Forum.
Atunci când sunt întrebați din ce sursă au încredere să își ia informația de zi cu zi, 28,7% dintre români indică televiziunea pe primul loc. Presa scrisă online este creditată cu 10,4%, familia cu 9,9%, iar radioul cu 5,9%. Prin comparație, rețelele sociale adună doar 14,5% din opțiunile primare de încredere, scrie News.ro.
Puși să evalueze credibilitatea pe o scară de la 1 la 5, respondenții indică sursele tradiționale ca având statut de ancoră: Radio: 3,13, YouTube: 3,10, Televiziune: 3,08, Portaluri de știri: 3,07, Facebook: 2,74, TikTok: 2,33
Cercetătorii observă o decuplare periculoasă: deși românii creditează redacțiile TV sau publicațiile consacrate cu mai multă rigoare, aceștia consumă materialele de presă filtrat, prin intermediul rețelelor sociale. Astfel, cititorul nu mai merge la sursă, ci primește o versiune redistribuită, adesea scoasă din context sau reîmpachetată pentru a provoca reacții rapide.
Bătălia uriașilor digitali: Facebook rămâne releul principal, TikTok cucerește tinerii
Contrar impresiei generale că Facebook ar fi devenit o rețea învechită, studiul arată că aceasta rămâne principala poartă de acces la știri pentru publicul larg, fiind utilizată de 37,9% dintre respondenți pentru a afla ce se întâmplă în țară. YouTube ocupă locul secund cu 17,9%, iar TikTok se clasează pe locul al treilea cu 14,5%.
Sub această suprafață se ascunde însă o falie generațională masivă. La categoria tinerilor de 18-29 ani, TikTok este lider absolut, fiind sursa principală de știri pentru 33,3% dintre aceștia, în timp ce Facebook mai atrage doar 15,3%, în timp ce, pentru persoanele peste 60 de ani, Facebook domină detașat spațiul digital, 49,5% folosindu-l ca primă opțiune de informare online.
"Între platforme, Facebook rămâne dominant, TikTok e pentru suveraniști și tinerii de la țară. E o mare deosebire între cele două: Facebook e bun la mobilizarea comunităților; TikTok e bun la generarea rapidă de vizibilitate, emoție și la penetrarea în bule noi", arată documentul EFOR.
Universuri paralele: releu vs. ecosistem închis
Studiul EFOR scoate la iveală o diferență filozofică și funcțională profundă între modul în care utilizatorii interacționează cu diversele platforme digitale: Facebook funcționează ca un releu ("chioșc de ziare"): utilizatorii săi tind să păstreze o legătură strânsă cu presa clasică, acordând note mari de încredere atât televiziunii (3,28), cât și portalurilor de știri (3,17). YouTube este singura platformă digitală ce joacă în aceeași ligă de încredere cu media tradițională (3,10 pe ansamblul populației).
Mai mult, utilizatorii fideli de YouTube îi acordă un scor record de credibilitate, de 3,75. TikTok tinde spre autosuficiență. Utilizatorii consecvenți de TikTok acordă o încredere ridicată platformei (3,49), dar penalizează sever sursele tradiționale de presă. Se creează astfel un ecosistem informațional paralel, impermeabil la verificarea faptelor din exterior.
Harta politică a consumului media și pericolul vidului informațional
Relația dintre opțiunea politică și sursele media dezvăluie falii adânci în electoratul românesc.
Votanții PSD (39,7%) și PNL (40,3%) rămân puternic ancorați în televiziune. PSD (39,7%) și PNL (40,3%), în timp ce electoratul USR se distinge printr-un consum ridicat de ziare online (29,5%) și YouTube (23,2%).
Electoratul AUR prezintă cel mai ridicat consum de TikTok pentru știri (25,6%) și cea mai mare încredere în rețelele sociale (21,8%), respingând aproape complet presa scrisă online (doar 2,1% încredere).
În privința studiilor, persoanele cu studii superioare au încredere în TV (33,7%) și ziare online (16,8%), în timp ce persoanele fără liceu se bazează pe familie (18,5%) și prieteni (7,4%).
Semnal de alarmă: vidul informațional
Tot o concluzie a raportului o reprezintă falia celor deconectați: 21,4% dintre români declară că nu au nicio sursă de informație în care să aibă încredere. Această stare de lehamite sau scepticism atinge cote alarmante în rândul votanților nehotărâți (30,2%), al nonvotanților (27,1%) și al simpatizanților AUR (peste 25%). În acest "vid informațional", câștigă teren cine vorbește mai tare și speculează emoția primară.
Sondajul a fost realizat la comanda EFOR în cadrul barometrului Poll/Int al Agenției de Rating Politic (ARP) în perioada 30 iunie - 3 iulie, în baza a 1.174 de interviuri pe populația de peste 18 ani reprezentativă pentru România.
Metoda utilizată a fost cea de panel online, opt-in, cu ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior, conform datelor oficiale INS și AEP. Eroarea statistică a sondajului este de 2,8%.
