Banca elvețiană Credit Suisse a ajuns în dificultate financiară din cauza unor pierderi cumulate în trecut, a unor măsuri de restructurare și a unor aspecte de gestiune a riscurilor care au scăpat de sub control, afirmă, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
„Este o instituție cu vechime și cu reputație și, de aceea, loviturile care s-au adunat în acești ani au captat atenția investitorilor și a presei. Și este normal. E o bancă de investiții care a avut ambiții globale și s-a extins la nivel global și care deține entități în America Latină, în SUA și în Europa, are diverse divizii și diverse active pe care acum le scoate la vânzare pentru a acoperi o gaură de capital.
Pierderile adunate plus noile reglări generează o nevoie de capital. Vorbim de aproximativ 4-5 miliarde de dolari despre care se spune că ar avea nevoie. Banca a ajuns în această situație de pe urma unor pierderi cumulate în trecut, a unor măsuri de restructurare și, până la urmă, a unor aspecte de gestiune a riscurilor care au scăpat de sub control. O pierdere uriașă a fost în urma lichidării forțate a fondului Archegos în 2021, înregistrând pierderi de 5 miliarde de dolari, ceea ce a erodat foarte mult și capitalul de încredere care este foarte important pentru bancă”, explică acesta.
Claudiu Cazacu consideră însă că a compara situația Credit Suisse cu cea a băncii american Lehman Brothers nu este tocmai adecvată.
„Comparațiile la nivel sistemic cu Lehman Brothers nu sunt chiar adecvate, în primul rând pentru că situația este mult diferită, există în continuare active. De asemenea și situația de solvabilitate pare a fi diferită. În ultimii ani s-au injectat deja cam 12 miliarde de franci în companie. Toată valoarea investită anterior acestor infuzii de capital s-a erodat, ceea ce nu prinde deloc bine, mai ales acum că se vorbește de o nouă majorare de capital, dacă aceste vânzări nu vor fi suficiente.
Aceste pierderi au băgat adânc mâna în buzunarul vechilor investitori sau a celor care doreau să intre acum pe piață, cei care nu au făcut-o în ultima etapă când capitalul era deja adunat. Cred că valoarea principală a acestei situații este și de semnal. Dacă se întâmpla așa ceva într-un alt context, preocupările nu erau aceleași. În schimb, într-un mediu mai avers în privința riscurilor se pot întâmpla astfel de scenarii și cred că există riscul să vedem surpriza și în alte segmente.
Cred că mai sunt instituții financiare, nu neapărat din Elveția, care ar putea să intre în atenția piețelor, pentru că în perioadă de contracție, cu diminuarea multiplilor și facilităților de finanțare, cred că atât piața, cât și nevoile de a oferi capital pot să arate că au existat excese”, mai spune el.
Despre raportările trimestriale ale companiilor listate pe burse, el spune că a existat aceeași problemă ca la fiecare sezon de raportări. Adică, există o diferență între ceea ce se raportează efectiv și nivelul așteptărilor investitorilor. Însă, Claudiu Cazacu consideră că există și motive de optimism, dar și de îngrijorare cu privire la raportările trimestrului III.
„Motive de optimism pentru că, în general, businessul a rezistat destul de bine, vorbim de cifre nominale până la urmă, ne gândim la profitul pe acțiune și îl comparăm în dolari cu ceea ce s-a raportat înainte, dar dolarii de acum au o putere de cumpărare mai redusă față de ceea ce era înainte. În linii mari, sunt rezultate care arată o destul de bună reziliență a sectorului în SUA.
Dar sunt și anumite semne de îngrijorare care țin de capacitatea companiilor listate pe bursă de a putea naviga aceste vremuri de inflație ridicată în condițiile în care consumatorii încep să fie cumva mai reticenți”, afirmă Cazacu.
Indicii, continuă el, sunt în momentul de față sub presiune, însă există tentative de redresare, care, din păcate, nu țin foarte mult. Deciziile băncilor centrale de majorare a dobânzilor pentru a tempera inflația vor pune o presiune și mai mare pe multiplii de valoare în perioada următoare.
„Așa că, deocamdată, suntem în continuare într-o zonă fragilă. Am avut niște tentative de recuperare, dar totuși piețele sunt încă sub presiune. Cred că pentru traderi va fi o perioadă deosebit de interesantă. Am văzut volume pe acțiuni într-o creștere enormă, deci acestea încă se tranzacționează pe termen foarte scurt. Asta înseamnă că retailul și o parte din investitorii profesionali sunt cu nervii întinși și nu-și asumă mulți dintre ei poziții pe termen foarte lung pentru că nu știu ce se va întâmpla.
Dincolo de aceste trepidații pe termen scurt utilizate de speculatori, există o tendință încă relativ descendentă, dar am sentimentul că, pe baza unor indicatori de percepție de piață, cred că este posibil ca, în viitorul foarte apropiat, să avem rebound-uri consistente, dar nu o schimbare de trend care, probabil, ne poate duce și mai jos. Aș fi foarte atent dacă piețele dau semne de forță. Nu să încerc să anticipez, dar să încerc să mă adaptez dacă mișcarea se petrece”, spune acesta.
„Credit Suisee se luptă să supraviețuiască, dar, totuși, riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat. În schimb, Credit Suisse ar putea să nu fie singura instituție potențial aflată în dificultate. Cu dobânzile în creștere, deteriorări așteptate ale calității portofoliilor de credite și crize precum cea din Marea Britanie, investitorii în domeniul bancar sunt ținuți în tensiune”, avertizează Claudiu Cazacu, într-o analiză pentru XTB România.
Credit Suisse (CS) se luptă, zilele acestea, nu pentru expansiune globală, ci pentru continuitatea funcționării sale, și se pare că restructurări serioase sunt necesare pentru a merge înainte.
Acțiunile CS au pierdut 48,9% anul acesta, până pe 17 octombrie, pe bursa elvețiană. E o performanță mult inferioară indicelui bursier, care a pierdut 18,5%, sau sectorului bancar al țării.
UBS a pierdut „doar” 11%, iar cele mai multe bănci cantonale au reușit să fie pe plus anul acesta. Astfel, indicele sectorial pentru bănci SPI ICB Supersector Banks 8300 are un randament pozitiv de 5,4%, incluzând dividendele, de la începutul anului până pe 17 octombrie.
Banca a suferit lovituri importante, și de capital și de imagine, în urma scandalului fondului Archegos, în 2021, înregistrând pierderi de 5 miliarde euro, peste jumătate din valoarea totală pierdută de mai multe bănci în urma prăbușirii acestuia.
Banca, în postura de creditor al Greensill, a acumulat alte pierderi de 1,6 mld. de franci elvețieni, la care se adaugă 475 milioane de dolari plătite ca amendă și 200 milioane de dolari ștergerea datoriei suverane în urma scandalului obligațiunilor Mozambicului („tuna bonds").
În plus, ecoul erorilor din timpul perioadei de boom pre-2008, cu vânzări de titluri construite pornind de la credite ipotecare, se aude, încă, după mai bine de un deceniu.
Recent, banca a ajuns la un acord de 495 milioane de dolari pentru pierderile produse investitorilor de produsele sale MBS (instrumente asociate creditelor ipotecare) din piața imobiliară. Acestea au adus pierderi masive investitorilor în timpul crizei financiare.
Dintr-un anume punct de vedere, este o victorie pentru bancă, dacă ne gândim că, la debutul procesului, autoritățile din SUA cereau daune de 3 mld. de dolari, dar sumele se tot adaugă la o factură deja foarte ridicată. Anul trecut banca mai plătise 600 de milioane de dolari pentru a închide un proces cu MBIA pe tema acestor instrumente, se arată în analiză.
O instituție financiară operează cu două tipuri de capital, cel financiar, și cel de încredere, iar pentru Credit Suisse ambele au fost erodate secvențial, dar cu un efect cumulativ semnificativ, în ultimii ani.
Presiunea a devenit suficient de mare încât, din motive de încredere, anumite fonduri și-au cerut înapoi, în septembrie, acțiunile pe care le împrumutaseră, prin intermediul băncii, pentru a fi vândute în lipsă.
În mod indirect, clienții au semnalat că vor să mute operațiunile prin care obțin venituri suplimentare de pe urma acțiunilor deținute, de obicei, pe termen mai lung, înspre alte direcții.
Necazurile băncii nu au venit singure: autoritățile americane au pornit o nouă investigație pentru a afla dacă instituția a ajutat cetățeni americani să își ascundă veniturile, la 8 ani după ce a plătit o amendă pe aceeași temă.
Axel Lehmann, președintele consiliului de administrație, care a preluat postul în ianuarie, a recunoscut că anul trecut a fost cel mai slab din istoria de 166 de ani a băncii, dar a promis un plan comprehensiv ce ar urma să fie anunțat pe 27 octombrie.
În același timp, a vorbit de atingerea unui nivel între 13 și 14% pentru rata fondurilor proprii de rang 1 (CET1), care întruneau în iunie această condiție, dar, în urma pierderilor ulterioare, nu mai este sigur că este validată în continuare.
CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV CEO CITR: Vedem o presiune asupra companiilor dependente de energie, dar nu le vedem încă precum niște probleme imediate și marcanteCerințele de capital ale băncilor au devenit mai stricte după criza financiară, fiind la 10% potrivit regulilor din Elveția.
Goldman Sachs, care concurează cu CS pe segmentul de bancă de investiții, dar și altele, a estimat că banca va avea nevoie, în 2024, de un capital suplimentar de 8 mld. de dolari.
Pe termen scurt, ar putea fi nevoie de cel puțin 4 mld. de dolari, iar banca deja are planuri pentru a obține lichiditate. Se ia în considerare împărțirea în 3 a diviziei de investment banking, vânzarea diviziei din SUA sau lichidarea unor active precum participații în operatorul bursei elvețiene, SIX.
Banca are participații în diferite entități, între care o firmă de servicii pentru industria fondurilor, cu sediul în Spania, două bănci specializate, divizia de wealth management din America Latină, cu active și credite date de peste 100 mld. dolari, și ar putea vinde chiar faimosul hotel Savoy din Zurich, care ar aduce cash de 400 mil. sau, după unele estimări, 500 de mil. de franci.
Dacă toate acestea nu ar fi de ajuns, se poate lua în considerare o nouă infuzie de capital, explică analistul XTB România.
Investitorii urmăresc cu mare atenție acțiunile băncii, dar și instrumentele de tip credit default swap (CDS-uri) care oferă protecție cumpărătorilor la intrarea în default, ca indicatori ai șanselor de succes al programului de redresare.
Riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat, în prezent, iar ultimele sesiuni au adus o scădere de la 331 pe 13 oct. la 267 de puncte pe 17 pentru CDS pe 5 ani, indicând speranțe că banca va face rost de suficient capital încât să evite un scenariu periculos.
Prezența globală, întrepătrunderea prin tranzacții și active cu un număr ridicat de alte instituții ridică miza Credit Suisse, care are relevanță pentru sistemul financiar global.
Autoritatea Bancară Europeană a atras atenția asupra riscului în creștere pentru portofoliile băncilor, în condițiile în care piața imobiliară a crescut în 2021, cu potențial de supraîncălzire, iar mediul economic s-a deteriorat apoi abrupt.
Băncile au oferit credite garantate cu proprietăți imobiliare de 4,1 trilioane de Euro, sau aproximativ o treime din totalul creditelor pentru gospodării și companii non-financiare.
Cu dobânzile în creștere, deteriorări așteptate ale calității portofoliilor de credite și crize precum cea din Marea Britanie (unde recent, totuși intervențiile și anunțurile recente au mai temperat din preocupări) investitorii în domeniul bancar sunt ținuți în tensiune.
În vremuri pline de provocări, Credit Suisse ar putea să nu fie singura instituție potențial aflată în dificultate.
Președintele JPMorgan a avertizat că, de obicei, într-un mediu ca cel actual, mai pot apărea „surprize”, opinie împărtășită de fostul premier britanic Gordon Brown. Riscurile nu sunt de neglijat.
Pentru Credit Suisse, costul „salvării” modului de funcționare ar putea fi mare pentru acționari, dar, mulțumită unor reglementări mai stricte în privința capitalului și a altor măsuri luate după criza financiară, în lipsa altor pierderi neprevăzute, se poate întrezări o cale, lungă și dificilă, e drept, spre depășirea amenințărilor existențiale, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
