Sursa principală a scumpirii energiei electrice vine din prețul de pe piața angro, având în vedere că marja furnizorilor este limitată prin lege, iar distribuitorii și transportatorii plătesc un tarif constant anual în lei, a explicat, la PROFIT NEWS TV, Valeriu Binig, director al departamentului Reglementări și Antitrust în cadrul Enel România. Comisia Europeană, prin pachetul de măsuri propus pentru combaterea crizei energetice, vrea să rezolve problema de la „rădăcină”.
Ce se va întâmpla cu prețurile la energie în România și care va fi situația la iarnă urmează să fie anunțat la Profit Energy.forum, programat pentru 3 octombrie.
Conferința, organizată la Hotel JW Marriott cu sprijinul Engie, Romgaz, Transgaz, OMV Petrom, Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Premier Energy, Vimetco Alro și Complexul Energetic Oltenia, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
„Și atunci, Comisia Europeană propune măsuri care limitează în primul rând prețurile la energie pe piața angro. Spectaculos este că Comisia Europeană a înțeles că această măsură trebuie abordată simultan în toate piețele de energie ale UE și propune niște plafoane aplicabile în toate statele membre. În același timp, este de remarcat îndemnul la economisirea energiei și, în special, la reducerea consumului în orele de vârf.
La nivelul UE se consideră că această creștere a prețului energiei pe piața angro se datorează scumpirii gazului natural, scumpire exacerbată de transformarea energiei primare în armă de către Rusia. Și atunci, toate măsurile propuse de CE încearcă să păstreze mecanismul de piață răspândit acum în UE bazat pe închiderea piețelor angro la costul generatorului marginal, dar, în același timp, se caută să se limiteze plus valoarea pe care o colectează în acest moment generatorii care nu utilizează gaz natural sau cărbune de import. Și, practic, se propune un mecanism prin care se limitează veniturile din piață ale așa numiților producători inframarginali”, spune directorul.
Pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană prevede și supraimpozitarea companiilor producătoare de energie din combustibili fosili. Mai exact, dacă profitul acestor companii la nivelul anului 2022 depășește cu 20% media profitului realizat în ultimii trei ani, statele membre ale UE pot aplica un impozit suplimentar de 33%.
„Nu s-a atins încă un consens cu privire la plafonarea prețului gazului de import. Propunerea CE a fost plafonare, deci un nivel superior admis pentru gazul importat din Rusia, dar au fost state membre, inclusiv România, care au cerut ca această plafonare să se aplice pentru gazul importat din orice sursă. Și aici încă nu s-a atins un consens.
Un alt element dureros este lipsa consensului cu privire la măsurile prin care statele pot proteja agenții economici din sectorul energetic, oferindu-le mecanisme care să le garanteze lichiditatea, viabilitatea financiară, în condițiile volatilității de pe piețe”, precizează acesta.
Valeriu Binig atrage atenția că, prin plafonare, planurile de investiții ale producătorilor ar putea fi afectate.
„În România, plafonul de 90 euro pe MWh descurajează și prezența generatorilor deja puși în funcțiune care au producția variabila și care, pentru a vinde în mod constant pe piețe centralizate, sunt obligați să cumpere din piață la prețurile spot sau cu alte cheltuieli financiare, astfel încât costul de producere depășește cei 90 de euro pe MWh. Așadar, nu descurajăm doar investițiile noi, dar putem să desemnăm pe anumiți producători să iasă din piață de pe acum ca să limiteze pierderile”, spune acesta.
De asemenea, prin pachetul de măsuri se descurajează tradingul, în condițiile în care România este un importator net.
„Au existat traderi care au arătat că ei importau din Bulgaria, exportau în Ungaria, realizând practic un tranzit de energie prin România. Introducerea noilor măsuri de taxare va descuraja acest tranzit din Bulgaria în Ungaria sau în alte zone. Din aceasta cauză, există o scrisoare a Federației Europene a Traderilor din Energie care atrage atenția Comisiei Europene că nu este vorba doar de perturbarea pieței românești de energie, dar ci și de perturbarea pieței europene de energie”, adaugă Valeriu Binig.
Comisia Europeană propune statelor membre și să încerce să identifice măsuri pentru economisirea energiei, cu 5% în orele de vârf, și să adopte o țintă de reducere cu 10% a consumului global de energie.
„CE propune măsurile de tip stimulente și încurajează apariția consumului dispecerizabil. Deci, există posibilitatea de activitate a agregatorilor de consum dispecerizabili, există comunități energetice ale cetățenilor, se pot cupla cele două concepte și, la un moment dat, poate să apară un agregator care conduce la reducerea consumului unui întreg ansamblu imobiliar și care câștigă bani pentru respectiva comunitate.
Respectiva comunitate devine un jucător în piața de echilibrare, își reduce consumul la orele de vârf și este remunerată. Asta nu presupune că fiecare proprietar de apartament își va stinge becul atunci când spune Dispecerul Energetic Național. De asta se ocupă agregatorul respectiv, care are o relație cu comunitatea energetică a cetățenilor”, explică acesta.
