Moneda unică europeană a fost clar sub presiune, pierzând teren în raport cu dolarul american, deoarece a fost o căutare în rândul investitorilor a activelor de siguranță, a explicat, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România.
„Mai ales, aș spune că FED este în avangardă cu majorările de dobândă. Am văzut chiar unele estimări de a majora dobânda cu un punct procentual. Deci până la 3,5%. Încă nu e scenariul principal, dar ajunsese să aibă o probabilitate de peste 30%. În SUA avem un cost al energiei care este mai mare, dar statele beneficiază și prin exporturi de gaze naturale lichefiate, în timp ce Europa are probleme cu anumite industrii, cu un model economic bazat pe energie ieftină, cu o povară serioasă pentru bugetele naționale având în vedere costul mare al energiei.
Astfel că, ajungem la aceste propuneri prin care redistribuirea unor sume să ușureze presiunea pe bugetele naționale. Deci perspectivele economice arată diferit, mai puțin optimist în Europa vis-a-vis de SUA și asta a însemnat o penalizare serioasă. Din nou, suntem sub paritate cu euro față de dolar. Iar această tendință atâta vreme cât avem o serie de elemente geopolitice în mișcare și de factori de presiune pare a continua”, afirmă acesta, adăugând că „nu este exclusă o corecție pozitivă pentru euro”.
„Dar asta înseamnă doar o perioadă în care euro prinde un moment de respiro. Dar tendința deocamdată, cel puțin spre final de toamna, început de iarnă, pare a fi una descendentă”, continuă el.
Despre posibilitatea ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile mai puternic, Claudiu Cazacu spune că tendința de până acum deocamdată se păstrează.
„BCE se gândește dacă majorările ulterioare vor fi de 0,5% sau 0,75%. În SUA eu cred că mai este încă loc de majorări de dobândă, deși a început un fenomen de ușoară scădere a inflației. Totuși FED se va gândi de două ori înainte de a pune pe pauză majorările de dobândă. Cheia este ce se va întâmpla cu energia. Dacă în Europa o să avem o temperare cred că am putea asista la o lărgire a acestui diferențial”, spune acesta.
De altfel, motivul pentru care o monedă pierde teren în raport cu altă monedă este și deficitul comercial.
„Aici se vede dezechilibrul de cost mare al energiei. Pe de-o parte, ceea ce producem mai scump și asta din nou pe termen lung înseamnă un avantaj pentru SUA, care pot să obțină din materie primă ieftină produse chimice, industriale, intermediare, pe care să le exporte ulterior la prețuri bune. Deci exporți mai scump, ești mai puțin competitiv și imporți mai mult și plătești mai mult pe energia din import”, adaugă el.
„Eu aș considera că presiunile sunt mari pe termen scurt și mediu. Nu pe termen lung. Eu cred că Europa, cu cât trece timpul, se poate adapta, va găsi resurse alternative, posibilitatea să ducă încetul cu încetul prețul în jos. Trimestrele următoare și mai ales iarna acesta este punctul critic, pentru că se investește și vor fi disponibile resurse ulterioare de aprovizionare, în primul rând pe direcția de gaz natural lichefiat, dar mai sunt si altele. Pe termen lung lucrurile se pot reașeza într-o manieră constructivă”, continuă Claudiu Cazacu.
Acesta afirmă și că prețurile mari la energie au niște efecte care se pot vedea direct și altele care nu pot fi calculate doar teoretic.
„Întreaga Europă va trebui să învețe și cumva va stimula extrem de puternic atât sectorul de optimizare a consumului energetic, cât și nevoia de readaptare a modelului economic. Și, din păcate, această tranziție se va petrece cu anumite costuri care nu se pot calcula și nu sunt neglijabile pe termen scurt.
Cred că, pe termen scurt și mediu, dacă nu vom avea o liniștire a situației geopolitice ne așteaptă o reevaluare a modului în care cheltuim banii atât la nivelul cetățeanului, cât și la nivelul companiilor și guvernelor. Deci, resursele vor fi mai prețioase. Dar, probabil că încă există o absorbție a șocurilor prin rezervele create anterior și, în mom în care acestea se vor diminua, vor fi luate decizii foarte serioase. Din punctul de vedere social vor exista niște presiuni mai consistente începând cu trimestrul I al anului viitor”, mai spune Cazacu.
Europa resimte adânc efectele crizelor multiple, din energie, geopolitică, inflație și ajustarea forțată a modelului economic, arată o analiză realizată de XTB România. Cifrele sau schemele teoretice pot rareori să surprindă adâncimea efectelor ramificate din lumea reală.
Felul în care funcționează industria germană, alimentată de energie ieftină în trecut, dar extrem de scumpă acum, s-a modificat semnificativ.
Resurse care nu pot fi găsite în cantități suficiente, precum gazele pentru industria chimică, impun ajustări importante sau chiar înlocuirea unor segmente cu importuri, cu efecte sociale și economice aspre, se arată în analiza casei de brokeraj pe piețe internaționale XTB România.
Efectele sunt larg răspândite.
Cine și-ar fi imaginat că scumpirea dioxidului de carbon lichefiat ar ajunge să pună în pericol producția de bere din Belgia (mai mulți producători au anunțat riscul) sau chiar Polonia (producătorul Carlsberg a descris posibilitatea)?
Scumpirea CO2 lichid e un efect secundar al opririi activității de fabricare a îngrășămintelor, iar prețurile ingredientului necesar pentru acidularea berii au crescut de peste 13 ori pentru un producător de bere belgian.
Dă de gândit și efectul avut de oprirea, de doar o secundă, a alimentării cu energie electrică, la una dintre cele mai mari brutării din Suedia, întrerupere care a indus probleme ce au afectat producția săptămâni la rând.
Managementul spunea că nu își poate imagina cum s-ar descurca în condițiile unor pene de curent repetate, care totuși sunt posibile în această iarnă.
Euro arătase, în sesiunile dinaintea zilei de marți, 13 septembrie (ziua nu a fost norocoasă pentru moneda unică), o tendință de revenire.
BCE părea a pregăti o nouă creștere, chiar și de 0,75 puncte a dobânzii de referință, mai ridicată și, deci, mai atractivă pentru depozite în Europa decât scenariile vehiculate cu doar câteva luni în urmă.
În același timp, semne bune se arătau din piața energiei: prin contrast cu nivelurile amețitoare atinse în august, de peste 340 EUR/MWh pentru gaz, cotațiile au ajuns pe 12 și 13 septembrie în zona 180-190 EUR/MWh (hub-ul din Amsterdam).
Astfel, de la minimul din 6 septembrie (sub 0.99) până la vârful de aproape 1.02 din 12 septembrie, EUR/USD a recuperat 3.3%, o variație semnificativă pentru domeniul valutar, obișnuit cu fluctuații mai restrânse.
E drept, Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta, până la închiderea din 12 septembrie, așa că partea „grea” a recuperării era, oricum, doar într-un viitor ipotetic, arată analistul XTB.
Totuși, chiar și acele aprecieri au fost în mare parte spulberate după datele din SUA.
Inflația a avansat cu 8,3% în august față de anul anterior și cu 6,3% anual în versiunea care scoate din joc segmentul de alimente și energie.
Față de iulie, prețurile au crescut în august cu 0,1%, deși așteptările erau de scădere cu 0,1%.
Ritmul anual al inflației încetinește, dar mai lent decât se spera (8,1% era valoarea estimată), și varianta ajustată cu energia și alimentele chiar accelerează, iar aceasta înseamnă că e mai probabil acum ca Fed să crească dobânda în SUA pe 21 septembrie la 3 - 3,25%, adică cu 0,75 de puncte.
Atât de mare a fost surpriza, încât acum (pe 13, la închidere) este aproape 1 șansă din 3 ca dobânda să crească cu un întreg punct procentual.
Pentru acest scenariu, investitorii nu erau pregătiți. Dolarul american a făcut rapid cale întoarsă, trecând pe plus în raport cu Euro (înainte de anunț, piețele erau destul de relaxate și mizau pe cifre care să nu se opună alunecării lente a dolarului) și bursele au revizuit drastic așteptările, spune Claudiu Cazacu.
Indicele S&P500 a pierdut în doar 30 de minute peste 120 de puncte, adică aproape 3%, ceea ce este foarte mult.
Euro a scăzut rapid și a continuat pe parcursul ședinței, ajungând, iarăși, sub paritate, valorând 0.9968 dolari americani la închiderea zilei de 13.
S&P500 a înregistrat cea mai proastă sesiune de după iunie 2020, pierzând 4,3%, iar indicele Nasdaq a coborât cu 5,2%.
În Europa, ministrul economiei din Germania a avertizat asupra riscului recesiunii anul viitor, iar Franța a revizuit estimările pentru 2023 cu 0,4 puncte, la o creștere de doar 1%.
Astfel, BCE are de gestionat o situație cu marje mici de eroare: nu poate fi prea aspră cu dobânzile, altfel riscă să plonjeze economia într-o recesiune dificilă, dar nu poate fi nici prea blândă, pentru că un Euro prea slab, oglindind dobânzi prea mici, ar însemna că inflația se intensifică prin presiunea produselor importate.
Dacă inflația continuă să surprindă în sus, totuși, sau dolarul urmează tendința de apreciere pronunțată, ample majorări de dobândă devin aproape inevitabile.
Până la cifrele de inflație din SUA, Euro părea a primi o bună șansă pentru o revenire de durată.
Acum, acel proces pare amânat, iar poziționarea actuală a pieței, alături de apropierea unei ierni dificile din perspectiva aprovizionării cu energie par a nu favoriza moneda unică.
Totuși, episoade corective pot apărea, iar viteza aprecierii Euro, chiar fără o schimbare îndelungată a trendului, poate fi surprinzătoare.
În cele din urmă, însă, o eventuală calmare a crizei din energie ar fi un ingredient important într-o refacere mai durabilă a încrederii în moneda unică europeană.
În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro, pierzând aproape întregul avans din august și primele zile din septembrie, se arată în analiza XTB.
Totuși, presiunea pe Euro din piața valutară ar putea sprijini, pentru o vreme, din nou leul.
O tendință de durată de apreciere a leului e, însă, dificil de întrevăzut, și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor.
Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea.
E drept, factura la energie este un motor important al deficitului, dar în condițiile în care situația geopolitică nu se schimbă semnificativ, fenomenul ar putea persista.
Investițiile străine directe, în creștere de la 3,8 la 5,5 mld. Euro, acoperă doar puțin mai mult de o treime din deficitul de cont curent, la rândul său condus de deficitul comercial de 17,85 mld. Euro.
În același timp, povara datoriei publice este în creștere, iar dobânzile, în valoare totală de aprox 26 mld. lei, de 2,5 ori față de nivelul din 2019, ar putea însemna aproximativ 1,9% din PIB anul acesta.
Chiar și fără o nouă creștere, actualul palier al dobânzilor suverane (în jur de 8%/an pentru titlurile pe 10 ani) înseamnă un cost important pentru buget, care se mărește în fiecare an cu deficit bugetar.
Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august.
Condițiile actuale par, pe de altă parte, a favoriza, în cele din urmă, reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei – începutul iernii, constată Claudiu Cazacu.
