Sondajele de specialitate în rândul managerilor companiilor și al populației sugerează că economia a atins nivelul de jos la finele celui de-al doilea trimestru.
Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare din România, publicat de S&P Global, a crescut la 50,1 puncte în iulie, de la 48,8 puncte în iunie. Este pentru prima oară după mai bine de doi ani când indicatorul depășește valoarea neutră de 50 de puncte și intră în teritoriul care arată o expansiune a sectorului manufacturier, care generează circa o cincime din produsul intern brut, conform analizei Profit.ro.
După trei ani de contracție a industriei prelucrătoare, semnele de dezgheț trebuie privite cu precauție, avertizează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, având în vedere scăderea producției auto cu 10% în primele cinci luni din acest an.
„Este însă prea devreme pentru a vorbi despre o stabilizare a activității manufacturiere din România, deoarece dificultățile de pe plan global ar putea deraia această evoluție”, arată Dascălu.
„Având în vedere slăbiciunea datelor efective din primele cinci luni ale anului, deși acestea pot face obiectul unor revizuiri, producția manufacturieră din România pare să se îndrepte către al patrulea an consecutiv de contracție”, adaugă economistul.
Semne bune vin din Germania, unde indicele PMI corespondent este peste pragul de 50 de puncte pentru a șasea lună la rând, iar în iulie a înregistrat cea mai mare creștere a producției din ultimii patru ani și jumătate. Această evoluție a industriei nemțești nu s-a manifestat însă într-o cerere mai mare pentru industria românească, notează Dascălu.
În iulie au crescut comenzile noi pentru firmele românești, pentru prima dată peste pragul de 50 de puncte de după septembrie 2025, însă doar ca urmare a cererii interne mai ridicate.
Producția internă a revenit, de asemenea, peste pragul de 50 de puncte, pentru prima dată după mai 2024.
Industria este afectată de perturbările aduse piețelor energetice de conflictul din Orientul Mijlociu, care a majorat costurile industriilor cu consum intensiv, în condițiile în care firmele românești plătesc deja printre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa, subliniază economistul BCR. Prețul gazului a rămas în apropierea maximelor ultimilor trei ani, sub preocupările legate de umplerea depozitelor înainte de sezonul rece.
Creșterea cheltuielilor de apărare este de așteptat să sprijine activitatea industrială la nivel european, însă nu peste tot, arată economistul, în condițiile în care incertitudinile geopolitice vor continua să reprezinte un risc la adresa economiei europene. În România se adaugă însă și riscurile generate de situația bugetară și politică.
„Pe lângă dificultățile externe, economia României s-a confruntat și cu incertitudini fiscale și politice accentuate, care afectează deciziile de investiții, în timp ce procesul de consolidare bugetară a avut un impact negativ asupra cererii de consum, mai amplu decât se anticipa”, notează Dascălu.
Firmele au continuat să reducă numărul salariaților, pe fondul unor plecări voluntare ale angajaților, într-un ritm însă sub media istorică.
Costurile cu materiile prime și alte inputuri au continuat să crească semnificativ, dar mai puțin decât în primele luni ale războiului din Golf. Totodată, deprecierea leului a scumpit importurile. Costurile mai mari de producție au fost transferate parțial clienților.
„Presiunile ridicate asupra prețurilor întăresc perspectiva unei dileme de tip stagflaționist cu care se confruntă factorii de decizie din România, în pofida unor semne de stabilizare a producției și a cererii interne”, conchide Dascălu.
Revenirea încrederii în rândul consumatorilor
Indicatorul de încredere în economie (economic sentiment indicator - ESI) a urcat la 92,8 puncte în iulie, de la 91,7 puncte în luna precedentă. Datele aferente lunii iunie au fost, de altfel, revizuite puternic în sus de la 83,5 puncte. Revizuirea se datorează în mare măsură sectorului serviciilor.
Sunt 15 luni la rând de când ESI se află sub pragul neutru de 100 de puncte, ceea ce sugerează o contracție continuă a economiei, având în vedere corelația relativ strânsă între indicator și dinamica PIB.
În termeni trimestriali, media ESI a coborât de la 92,7 puncte în T1 la 91,6 puncte în T2. Amintim că economia a scăzut 1,2% în T1, comparativ cu același trimestru din 2025 și a stagnat în raport cu T4 2025.
„Chiar și așa, dovezile din sondaje sugerează că încrederea economică ar fi putut atinge un minim în al doilea trimestru. Se pare că întreprinderile fie ignoră impasul politic prelungit, fie internalizează pe deplin incertitudinea asociată cu aceasta în mediul lor operațional. În ciuda acestei stabilizări provizorii a încrederii, scenariul nostru de bază continuă să prevadă o recesiune ușoară în 2026”, susține Ciprian Dascălu.
După creșterile de anemice de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, Erste anticipează o contracție de -0,3% în acest an, comparativ cu o creștere regională de 2,3% în medie. În 2027 economia românească ar urma să revină în apropierea mediei, cu o dinamică de 2,5%.
Indicele în rândul consumatorilor a urcat cu 4,5 puncte, la -30 în iulie, cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2025, pe fondul îmbunătățirii percepției respondenților atât față de situația financiară recentă, cât și față de cea viitoare, inclusiv în ceea ce privește evoluția economiei. De asemenea, respondenții au raportat o creștere semnificativă a intențiilor de a face achiziții majore în perioada următoare.
În sectorul manufacturier, indicele a stagnat la -2,9 puncte, pe fondul creșterii așteptărilor privind producția și a scăderii stocurilor, în timp ce managerii au evaluat o scădere a comenzilor.
Sectorul serviciilor a înregistrat o scădere a indicatorului de 2,4 puncte la -2,4, după o revizuire puternică a datelor pe luna iunie, de la -23,8 puncte, comunicată inițial de Statistica românească către Comisia Europeană. Managerii văd o reducere atât a vânzărilor recente cât și a cererii și se așteaptă de asemenea la o scădere a cererii în viitor.
În sectorul comerțului cu amănuntul, indicele a urcat de la -8,8 puncte la -2,1 puncte, pe fondul creșterii afacerilor și a unor așteptări mai entuziaste privind vânzările în perioada următoare.
Managerii din construcții au raportat o creștere a comenzilor și a angajărilor, ceea ce a dus la o creștere ușoară, de 0,4 puncte, la -11,4 a indicelui sectorial.
Companiile au raportat o creștere a intențiilor de angajare, mai ales în construcții și retail, în timp ce în servicii și industrie semnalele au fost mai slabe. Indicele privind intențiile de angajare a urcat la 100,7 puncte, de la 96,4 puncte în iunie, fiind pentru prima oară după noiembrie 2025 când depășește pragul de 100 de puncte.
La nivelul UE, ESI a urcat în iulie cu 1,5 puncte la 97,2. La nivelul regiunii Europei Centrale și de Est, indicatorul a urcat semnificativ la începutul celui de-al treilea trimestru, fiind susținut de moralul în revenire al consumatorilor, potrivit Erste.
