Dr. George Stercu a explicat că, din punct de vedere medical, dependența este bine definită și presupune existența unor criterii clare, precum pierderea controlului asupra comportamentului, imposibilitatea opririi acestuia, continuarea lui în ciuda consecințelor negative și apariția toleranței.
„Totul se rezumă la pierderea controlului. Momentul în care nu poți să spui stop sau când îți faci un plan de cât să te joci sau cât alcool să bei și, practic, indiferent ce îți spune creierul sau ce simți în momentul respectiv, continui mai departe până când începe să aibă efecte foarte nefaste", a declarat dr. George Stercu, medic psihiatru primar și șef secție la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia".
Acesta a precizat că jocurile video sunt analizate tot mai atent de specialiști, iar mecanismele lor sunt concepute astfel încât să mențină jucătorii implicați. Recompensele aleatorii introduse în multe jocuri activează circuitele cerebrale ale recompensei într-un mod asemănător jocurilor de noroc, crescând riscul dezvoltării unui comportament compulsiv.
Medicul a atras atenția că adolescenții sunt o categorie vulnerabilă deoarece cortexul prefrontal, responsabil de controlul impulsurilor și de luarea deciziilor, este încă în dezvoltare.
Referindu-se la cauzele dependențelor, George Stercu a subliniat că acestea trebuie înțelese prin modelul biopsihosocial, care include predispoziția genetică, experiențele de viață și influențele mediului social.
„Dependența este o problemă biopsihosocială, nu funcționează și nu are o cauză singulară și fiecare dintre noi este mai mult sau mai puțin predispus să dezvolte dependențele respective. Există o predispoziție, dar nu este un destin și poate fi gestionată diferit", a afirmat dr. George Stercu.
Specialistul a explicat că industriile construite în jurul viciilor urmăresc atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori, iar o parte dintre aceștia dezvoltă dependențe severe, cu efecte dramatice asupra vieții personale și financiare.
În plus, el a arătat că jocurile de noroc exploatează mecanismele naturale ale motivației și perseverenței. Creierul interpretează situațiile în care câștigul este foarte aproape ca pe o victorie, ceea ce determină persoana să continue să joace.
„Nu se lasă pentru că arată ca ceva foarte natural și de asta este foarte greu să faci acel prim pas, care poate părea un clișeu, că trebuie să recunoști că ai o problemă. Trebuie să recunoști că ceva care se simte foarte natural și seamănă cu orice alt lucru care te ajută să reușești în viață este, de fapt, ceva rău pentru tine", a spus dr. George Stercu.
În ceea ce privește efectele asupra sănătății mintale, medicul a arătat că dependențele sunt asociate cu insomnie, anxietate, depresie, iritabilitate, deteriorarea relațiilor familiale și pierderea controlului financiar, aceste probleme alimentând un cerc vicios din care persoana iese cu dificultate.
Corina Bratu a explicat că, în cabinet, părinții ajung cel mai frecvent preocupați de timpul petrecut de copii în fața calculatorului, însă întrebarea importantă nu este câte ore joacă, ci ce a fost înlocuit în viața copilului de acel joc.
„Întrebarea corectă nu este câte ore petrece copilul dumneavoastră pe calculator sau pe jocuri, ci mai degrabă ce a înlocuit acel joc în viața lui. În cabinet nu ajunge un copil dependent de calculator, ajunge o familie care nu mai știe să comunice", a declarat Corina Bratu, psiholog, psihoterapeut și expert în psihologie judiciară.
Psihologul a explicat că dependența nu apare peste noapte, ci se dezvoltă treptat, pe fondul unor nevoi emoționale neîmplinite. În multe cazuri, adolescenții se retrag în lumea virtuală deoarece găsesc acolo control, predictibilitate, apartenență și validare.
Potrivit acesteia, primele semnale de alarmă sunt pierderea controlului asupra timpului petrecut în jocuri, sacrificarea somnului, renunțarea la activitățile obișnuite și izolarea de prietenii din viața reală.
Corina Bratu a subliniat că jocurile video oferă adolescenților sentimentul competenței și al apartenenței la o comunitate, în timp ce jocurile de noroc exploatează anticiparea câștigului, nu câștigul propriu-zis.
„Nimeni nu dezvoltă o dependență pentru că așa vrea. Acea dependență, în primul și în primul rând, la un moment dat, a rezolvat o problemă. A fost o nevoie emoțională care nu a putut să fie îndeplinită și persoana a început să se refugieze acolo", a afirmat psihologul.
Ea a adăugat că gamingul a devenit profund social, iar mulți adolescenți comunică mai mult cu prietenii din mediul online decât cu familia. În același timp, jocurile devin un mecanism de evitare a emoțiilor dificile, precum anxietatea, depresia, bullyingul sau conflictele familiale.
În opinia specialistului, prevenția începe cu mult înainte de apariția dependenței și presupune construirea unei relații solide între părinți și copii, bazată pe timp de calitate și conexiune emoțională autentică.
„Prevenția înseamnă să construim în familie un drum spre siguranță emoțională, să creștem reziliența copilului și să dezvoltăm gândirea critică. Este vorba despre o relație bună, timp de calitate și o conexiune emoțională autentică", a spus Corina Bratu.
Aceasta a atras atenția că timpul de calitate nu înseamnă doar prezența fizică în aceeași locuință, ci disponibilitate reală pentru copil, ascultare și implicare emoțională. Cadourile, gadgeturile sau vacanțele nu pot compensa lipsa atenției și a relației autentice dintre părinți și copii.
Dr. George Stercu a precizat și că, în prezent, nu există un medicament care să trateze direct dependența de jocurile de noroc. Abordarea este individualizată și presupune identificarea cauzelor biologice, psihologice și sociale, precum și tratarea eventualelor afecțiuni asociate, cum sunt depresia, ADHD-ul sau consumul de substanțe.
„Pentru dependența de jocurile de noroc nu există un tratament clar, un antidot. Trebuie foarte clar identificat și studiat contextul biopsihosocial. Contează foarte mult ca persoana să meargă la medic, să vorbească și să caute ajutorul, pentru că există răspunsuri", a concluzionat dr. George Stercu.
