„Sfârșitul anului 2025 nu a reprezentat un moment de închidere pentru ce s-a întâmplat pe piața de capital, ci mai degrabă o prefață a modului în care 2026 a început. Pentru că aceleași teme care au creat destul de multă temere, destul de multă neîncredere pentru investitori, au traversat sfârșitul de an și au continuat în 2026”, a declarat Radu Puiu, analist financiar XTB România la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Metalele prețioase au rămas în prim-plan, însă cu o volatilitate peste media istorică. În paralel, sectorul tehnologic, în special companiile legate de inteligența artificială, a început să dea semne de slăbiciune, iar această neîncredere s-a transmis ulterior și către indicii largi din SUA.
„Am văzut ceva slăbiciuni și dacă ne uităm pe sectoare, în special în sectorul tehnologic, unde companiile legate de inteligență artificială au început ușor-ușor să dea ceva semne de slăbiciune și apoi am văzut că ușor-ușor toată această neîncredere, tot acest pesimism s-a transpus și la nivelul indicilor largi, la S&P 500, de exemplu, la indicele tehnologic american NASDAQ, aceștia având o performanță de la începutul anului negativă, lucru care nu este neapărat foarte obișnuit, mai ales la început de an, când performanțele tind să fie destul de bune”, a explicat el.
Incertitudinile geopolitice rămân un factor major de presiune. Situația din Ucraina persistă, iar tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică.
„Această nouă escaladare a relațiilor dintre Iran și SUA fac să fie un nou focar de incertitudine”, a spus Radu Puiu.
O eventuală creștere susținută a prețului petrolului s-ar transmite ulterior în economie, prin costuri mai mari de transport și presiuni inflaționiste globale, în funcție de durata blocajelor.
În paralel, tema tarifelor vamale a revenit în prim-plan după deciziile din SUA. Deși Curtea Supremă a declarat ilegale anumite taxe, administrația americană a revenit cu o taxă de 10%, cu aplicabilitate inițială de 150 de zile.
„Este un nou focar de incertitudine și creează foarte multe dezechilibre, pentru că investitorii doresc să aibă un orizont clar, să știe: investesc pe un orizont de timp pentru că am acești factori fundamentali clari care știu că o să fie valabili pe acel orizont de timp. Însă toate aceste lucruri care se schimbă de la o zi la alta, de la o săptămână la alta, îi blochează pe ei să aibă un astfel de plan”, a explicat Radu Puiu.
Pe tema proceselor deschise pentru restituirea taxelor, inclusiv de către FedEx, analistul consideră că impactul bugetar ar putea fi amânat sau compensat.
„Cred că e greu de zis pentru că din start președintele Trump a zis că orice astfel de inițiativă o să dureze cel puțin 5 ani. Deci asta o să însemne o amânare a cât de mult se poate tocmai pentru a nu restitui sumele respective”, a spus el.
În opinia sa, o eventuală restituire ar putea lua forma unor compensări fiscale viitoare, nu neapărat a unor plăți directe în numerar.
În ceea ce privește aurul și argintul, volatilitatea recentă a fost alimentată inclusiv de apeluri în marjă și nevoia urgentă de lichiditate.
„Această volatilitate a fost urmare a faptului că au existat foarte multe, să spunem, transferuri de capital. Au existat multe poziții ale unor fonduri sau unor investitori individuali, doar care necesitau acea marjă suplimentară.
Marja suplimentară, practic, reprezintă o sumă în plus de bani ce trebuie depusă la un broker pentru a menține o anumită poziție deschisă în contextul în care lucrurile nu merg în favoarea analizei tale inițiale pentru a nu-ți închide acea poziție.
Au apărut foarte multe astfel de apeluri în marjă, în perioadele de volatilitate și nevoia de numerar a fost destul de ridicată, lucru care a adus ca activele cele mai lichide să fie vândute într-o perioadă foarte scurtă de timp”, a explicat analistul.
În plus, o parte din slăbiciunea metalelor a fost pusă pe seama marcării de profituri și a aprecierii dolarului american, după o perioadă în care investitorii căutaseră alternative la activele denominate în dolari.
„Este chiar un termen folosit acum foarte mult în piață, sell America trade, adică o încercare de a face o schimbare dinspre activele americane către alte regiuni pe fondul acestei abordări a administrației”, a afirmat Radu Puiu.
Pe termen scurt, el anticipează menținerea unei volatilități peste medie, cu o diferențiere clară între aur și argint, având în vedere componenta industrială importantă a argintului.
„Cred că în continuare afinitatea pentru metale prețioase o să persiste. Există câteva diferențe între modul în care evoluează aurul și argintul și pe fondul faptului că argintul e folosit și în industrie foarte mult și atunci, nu are doar această componentă de activ de refugiu. Doar că în cazul aurului e mai ușor de analizat și de văzut care sunt factorii ce alimentează ori o scădere ori o creștere pentru că are, să spunem, o utilitate ceva mai fixă, mai clară.
Dar în cazul argintului intră foarte mult și acea componentă de industrie și asta influențează. Pentru că, să spunem, în contextul unei perioade economice ceva mai dificile, pe de o parte, industria, în teorie, ar trebui să nu mai performeaze atât de bine. Asta înseamnă o scădere a cererii, dar pe de altă parte o creștere a cererii de argint sub formă de activ de refugiu și de asta cumva este posibil să se compenseze și trebuie urmărit cât de puternice sunt fiecare dintre cei doi catalizatori”, mai spune Radu Puiu.
În fața unui context dominat de evenimente imprevizibile, recomandarea pentru investitori este disciplina și claritatea strategiei.
„În primul rând, trebuie să aibă un plan foarte bine pus la punct, să știe pe ce perioadă investesc și să aibă niște argumente clare”, a subliniat analistul.
El insistă asupra diversificării portofoliului și evitării reacțiilor emoționale în fața oscilațiilor zilnice.
În România, protejarea capitalului în fața inflației ridicate rămâne o provocare. Cu o inflație de aproape 10% la început de an și dobânzi la depozite de 5-6%, randamentele reale sunt negative.
„În condițiile în care inflația este aproape dublă și dobânda reală este negativă”, a precizat Radu Puiu, explicând că investitorii pot lua în calcul obligațiuni externe, diferite monede și instrumente diversificate, în funcție de profilul de risc.
Bursa de la București a avut un început de an puternic, cu o performanță de circa 22%, însă expunerea exclusivă pe piața locală implică riscuri legate de fiscalitate și mediul politic.
La nivel internațional, interesul pentru Europa a crescut, pe fondul performanțelor mai bune comparativ cu SUA și al percepției că aceste piețe erau mai ieftine.
În tehnologie, perioada de „lună de miere” pare să se fi încheiat. Investitorii cer rezultate concrete și profitabilitate, nu doar promisiuni.
„Investitorii vor să vadă că toate aceste promisiuni, toate aceste planuri, proiecte se transformă și în realitate și că încep ușor să livreze”, a mai spus Radu Puiu.
El a amintit și revizuirea unor planuri majore de investiții în zona AI, inclusiv reducerea unor angajamente de la 100 de miliarde de dolari anual la 30 de miliarde, în cazul colaborării dintre OpenAI și Nvidia, semn că piața se recalibrează.
„Cred că suntem chiar în acea perioadă de filtrare în care de asta și atitudinea este una mixtă”, a afirmat analistul, anticipând menținerea volatilității.
Românii rămân interesați de tehnologie: în 10 din cele 12 luni din 2025, acțiunile de tehnologie au fost cele mai cumpărate la XTB de către investitorii români. Totuși, Radu Puiu avertizează asupra necesității unei analize atente a companiilor și a obiectivelor investiționale.
