Sistemul bancar din România este stabil, solid și rezilient, cu indicatori peste mediile din UE, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la Profit.ro, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).
„Indicatorul de solvabilitate se situează la 24%, de 3 ori peste minimul necesar. În același timp, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate este la 286% în luna martie a anului 2024, mult peste media europeană de 167%, înregistrată în decembrie 2023 la nivelul UE.
Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 66%, în timp ce media UE este 42,3%. În același timp, rata creditelor neperformante a continuat trendul de scădere și a ajuns undeva la 2,49% și tinde spre media UE. Toți acești indicatori arată că avem un sistem apt să finanțeze economia, fie că vorbim de economia reală, mă refer aici la populație și companii, fie că vorbim de împrumuturile acordate statului român.
Avem toate ingredientele necesare să ne îndeplinim acel rol de finanțator principal al economiei naționale”, mai spune aceasta.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În ceea ce privește gradul de intermediere financiară, din perspectiva ponderii creditelor neguvernamentale în PIB, acesta se situa la 24% în 2023, departe de media europeană de 90%.
„Suntem la coada clasamentului”, subliniază Gabriela Folcuț.
Din perspectiva ponderii activelor în PIB, gradul de intermediere financiară este de 4,4 ori mai mic decât media UE
„În România este 50%, calculat ca ponderea activelor în PIB”, afirmă aceasta.
Factorii care influențează intermedierea financiară sunt contextul internațional și evoluțiile macroeconomice, stabilitatea sistemului, rata de neperformanță, nivelul dobânzilor, inflației și al cursului de schimb, digitalizarea versus birocrația, cadrul de reglementare și legislativ, înclinația populației de a se împrumuta și capacitatea de a se împrumuta și gradul de educație financiară.
„Ne uităm în primul rând la contextul internațional. Pe harta riscurilor la adresa stabilității financiare BNR raportează ca risc sistemic sever acesta legat de contextul internațional privind războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Este evident că în astfel de situații oamenii sunt mai prudenți, firmele pot să-și amâne investițiile și opțiunea de a se împrumuta chiar și pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung”, explică directorul executiv al ARB.
În ceea ce privește contextul macroeconomic, România înregistrează în continuare problematici legate de deficitele gemene.
„Noi știm foarte bine că România s-a evidențiat în ultimii ani ca având unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare. Suntem în top 10 din punct de vedere al acestui clasament la nivelul UE. Anul trecut am înregistrat un deficit bugetar de 6,6%, anul acesta se preconizează un nivel peste acest prag, în timp ce deficitul de cont curent ridică probleme. Aceste probleme la adresa economiei României sunt de ani de zile, în special pe zona deficitului bugetar”, precizează Gabriela Folcuț.
Cei trei factori structurali principali care influențează deficitele gemene sunt nivelul ridicat al economiei gri ca pondere în PIB, care se situa la 24% în 2021, demografia și ponderea foarte mare a companiilor cu capital negativ. O treime dintre companiile din România au capital negativ.
„Înainte de pandemie România, deși în Siria era război, se situa pe locul 2 la nivel mondial din punct de vedere al migrației. Forța de muncă a emigrat. 25% din forța de muncă activă a emigrat înainte de pandemie. Deja am ajuns în 25 de județe din 41 să avem un număr de pensionari mai mare decât numărul de angajați.
Totodată, 1 tânăr din 5 nu este încadrat într-un loc de muncă și nici nu urmează studii superioare. Rata e de 20% aproximativ. Asta spune foarte multe despre capacitatea noastră de a aduce plus valoare la bugetul statului în economie și totodată, pe viitor, vis-a-vis de sustenabilitatea sistemului de pensii”, explică aceasta.
Despre cadrul legislativ și de reglementare, Gabriela Folcuț afirmă că, după criza financiară din 2008-2010, acesta a generat o serie de elemente care au restrâns capabilitatea clienților de a se împrumuta. Dar, într-un fel, a adus și un beneficiu, diminuând acel risc care s-a înregistrat în perioada crizei financiare din 2008-2010.
„Are părți bune și mai puțin bune. În schimb, pe zona cadrului legislativ avem nevoie de o predictibilitate.
Pe zona legislativă cea mai recentă măsură este taxarea în funcție de cifra de afaceri, de 2%, care este aplicată băncilor, asta în condițiile în care sunt bănci care nu înregistrează și n-au înregistrat nici înainte de această taxă profit. Asta însemnă că, indiferent dacă au sau nu au profit, băncile sunt obligate să plătească această taxă.
Și atunci, e foarte important de menționat că sistemul bancar a capitalizat aproximativ sau poate chiar peste 60% din profiturile înregistrate în ultimii ani. Capitalizarea ne ajută să credităm mai mult. În momentul în care noi nu obținem profit și cu atât mai mult se majorează pierderea pe fondul taxării, e clar că nu o să putem veni cu capital suplimentar din perspectiva profitului pe care putem să-l reinvestim. Și atunci, capacitatea noastră de a credita se reduce.
Deci, practic în situația unor bănci, poate că e mai ușor de suportat, dar sunt și bănci care au înregistrat aceste probleme și le înregistrează în continuare pentru că taxa de 2% în continuare există în sistemul bancar diferențiat. Nu s-a luat în calcul neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu orice contributor”, precizează directorul executiv al ARB.
Gabriela Folcuț menționează și importanța digitalizării în creșterea gradului de intermediere financiară și afirmă că, în ultimii ani, băncile au investit miliarde de lei în digitalizare pentru a oferi clienților aceleași beneficii ca cele state ale UE.
Două proiecte majore care urmează să se implementeze în curând și care au în vedere digitalizarea sunt recunoașterea caracterului juridic a semnăturii electronice simple și avansate, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, dar și protocolul încheiat cu Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, care va permite băncilor să actualizeze informații cu privire la datele personale ale clienților lor, în conformitatea cu Legea 129/2019 mult mai ușor.
„Milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să meargă la bancă în momentul în care toate băncile vor fi conectate la acest serviciu pus la dispoziție de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Până la acest moment 3 bănci sunt în faza pilot și sperăm să intre și celelalte bănci cât mai curând”, precizează aceasta.
Activitatea de creditare este influențată și de nivelul inflației, al dobânzilor și al cursului de schimb valutar.
„Asistăm în momentul de față la un trend de reducere a ratei inflației, suntem undeva la 4,6%, asta după ce am traversat o perioadă a banilor scumpi. Mai toate băncile centrale se uită să relaxeze dobânda de politică monetară. S-a simțit oricum un apetit mai mare al populației de a se împrumuta pe fondul reducerii dobânzilor”, afirmă ea, adăugând că, în primele opt luni ale anului, populația și companiile au accesat credite noi în valoare de 114 miliarde lei, în creștere cu 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
„Această creștere a creditelor noi a fost în general accesată de populație cu o pondere de 56,4%, în timp ce companiile au accesat credite de aproximativ 50 miliarde lei. Însă, dacă ne referim la capacitatea populației de a se împrumuta si a companiilor, aici cred că e loc de îmbunătățiri.
Cred că e necesară o strategie națională de creștere a intermedierii financiare care să adreseze toate problemele structurale la nivelul economiei naționale. Spre exemplu, populația înregistrează un apetit bun în ceea ce privește posibilitatea de a se împrumuta, dar să nu uităm că o treime din români se află în prag de sărăcie și excluziune socială. Practic, plaja se îngustează a celor care pot să acceseze un credit”, mai explică Gabriela Folcuț, menționând și că o treime din companii au capitaluri negative, astfel că nu se pot împrumuta de la bănci.
La nivel național, gradul de incluziune financiara a ajuns la 71%, în luna iunie 2024, încă departe de media UE, care se situează la circa 95%.
„1 român din 3 se află în prag de sărăcie și excluziune socială, rata e de 34,4% la nivel național și ne plasează pe locul 1 în topul UE vs. o medie de 21%. Factorii, pe lângă sărăcie, mai sunt legați și de educația financiară. Începând cu anul 2017 România are o lege în vigoare care permite accesul persoanelor vulnerabile la un cont curent de plăți de bază gratuit”, mai spune ea.
„Din perspectiva educației, lucrurile au evoluat bine în sensul în care am depășit Letonia și Portugalia, cu privire la scorul de alfabetizare financiară. Am adoptat anul acesta la nivel național o strategie națională de educație financiară, care are 3 piloni: elevii și tineri cu vârsta de până în 25 de ani, populația adultă și companiile.
Implementăm și noi la rândul nostru programe de educație financiară care să conducă la un nivel mai crescut de conștientizare cu privire la tot ce înseamnă produse și servicii financiare dar nu numai, e valabil și pentru cei care nu apelează la ele, ci își gestionează propriul buget.
Noi încercăm prin această strategie de educație financiară să creștem conștientizarea cu privire la deținerea de produse și servicii bancare. Cu cât crește educația, crește și incluziunea”, completează Gabriela Folcuț.
